O vrabie vroia sa arate ca un paun.
Era impresionata de mersul mandru al
minunatei pasari, de mersul tantos, de
evantaiul mare pe care il facea cu
coada sa.
"Vreau sa fiu ca aceasta pasare�, a
spus vrabia. "Admiratia tuturor
celorlalti va fi in mod sigur pentru
mine.� Si-a ridicat capul, a tras adanc
aer in piept, astfel incat pieptul sau
micut s-a dilatat si-a desfacut penele
cozii si a incercat sa mearga la fel de
elegant, cum a vazut ca o facea
paunul. A facut un pas inainte si inapoi
si s-a simtit tare mandra.
Dar, dupa ce a facut acest lucru un
anumit timp, a descoperit ca pozitia
neobisnuita era o adevarata corvoada.
O durea gatul, si ceea ce era mai rau,
celelalte pasari, mierlele pufoase,
canarii, in toata splendoarea lor si
ratele stupide, toate au ras de vrabiapaun.
Curand, acest lucru a devenit
prea mult pentru ea. Nu mai imi place
acest joc, s-a gandit ea. M-am saturat
sa fiu paun. Vreau sa ma port din nou
ca o vrabie. Dar cand a incercat sa
mearga din nou ca o vrabie, nu a mai
putut. In locul mersului sau obisnuit, a
inceput sa topaie brusc prin jur si nu
putea face nimic altceva.
Astfel au invatat vrabiile sa topaie!
Parintele GHEORGHE SINCAN,
paroh la Targu-Mures
