DIN CICLUL “CE (MAI) BĂGĂM ÎN GURĂ...” LA PLĂCINTE, ÎNAINTE, DAR... ATENȚIE LA ALUATUL CONGELAT!

Foi fine de plăcintă cu 2 conservanți * Foi de plăcintă cu cisteină * Foi de plăcintă cu glicerină * Foi de plăcintă cu carboximetilceluloză de sodiu! * 1 din 2 sortimente de aluat congelat conține conservanți * 6 din 10 sortimente de aluat congelat conțin acid citric * 3 din 10 sortimente de aluat congelat conțin margarină * 4 din 10 sortimente de aluat congelat conțin arome * Numai 13% din sortimentele analizate nu conțin aditivi alimentari * Termenul de valabilitate la aluatul congelat este de 1 an de zile!

În preajma sărbătorilor de iarnă, Asociația Pro Consumatori (APC), organizație de utilitate publică, membră a Organizației Europene a Consumatorilor, a analizat conținutul etichetei de la 30 sortimente de aluat congelat comercializate în marile structuri comerciale, în cadrul unei campanii ce vizează îmbunătățirea legislației în domeniul protecției consumatorilor, promovarea unui stil de viață sănătos și identificarea produselor alimentare ce prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor alimentare astfel încât să facă achiziții în cunoștință de cauză pentru familiile lor.

Studiul a fost realizat de către o echipă de experți, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu, președintele APC.

În cele 30 de produse analizate s-au identificat 17 aditivi alimentari și diverse arome artificiale, ca de exemplu: L-cisteină, carboximetilceluloză de sodiu, sorbat de potasiu, acid sorbic, glicerină, caroteni, mono și digliceride ale acizilor grași, gumă de guar, gumă xantan, acid citric, fosfat de calciu, acid ascorbic, lecitină din soia, esteri ai mono și digliceridelor, esteri poliglicerici ai acizilor grași, palmitat de L-ascorbil, arome. Termenul “arome artificiale” se referă la combinații de substanțe chimice sau substanțe chimice care sunt adăugate produselor alimentare pentru a le da sau modifica mirosul și/sau gustul.

În sarea iodată se adaugă și ferocianură de potasiu - E536, agent antiaglomerant. La peste 100 grade Celsius ferocianura de potasiu se descompune în cianură de potasiu și clorură de fier, fapt ce provoacă reducerea transportului de oxigen către sânge, dificultăți în respirație, dureri de cap și amețeli.

În ceea ce privește prezența aditivilor de mai sus în sortimentele de aluat congelat analizate, s-a constatat că: 60% din sortimentele de aluat congelat analizate conțin acid citric; 50% conțin conservanți; 40% conțin arome; 40% conțin acid ascorbic; 13% conțin cisteină; 13% conțin câte 2 conservanți; 6% conțin carboximetilceluloză de sodiu; 3% conțin glicerină.

Autorii atrag atenția asupra “celebrelor” E-uri a căror prezență în produsele alimentare nu numai că ne provoacă grave probleme de sănătate, ci ne pot trimite “în lumea drepților”:

E200 - acid sorbic, este un conservant obținut dintr-un gaz iritant, toxic, incolor denumit keten. Poate produce reacții alergice la nivelul pielii și tulburări respiratorii. E202 - sorbat de potasiu, este un conservant care irită pielea, ochii și mucoasele. Poate fi genotoxic și mutagen pentru celulele sângelui uman. E300 - acid ascorbic, este un agent antioxidant obținut din glucoză și care, în cantități mari, poate produce diaree, atacă smalțul dinților și contribuie la formarea calculilor la rinichi. E322 - lecitina de soia se obține din reziduurile lichide rămase după ce uleiul de soia crud trece printr-un proces de degomare (eliminarea rășinilor și gumelor). Este un deșeu care conține solvenți și pesticide. Lecitina se folosește ca emulsificator pentru a preveni separarea apei de grăsimi, dar ajută și la conservarea alimentelor, mărindu-le termenul de valabilitate pe raft. E330 - acid citric, este un compus organic, cristalin, fără culoare. Poate provoca dureri abdominale și poate ataca smalțul dinților. Nu este recomandat în alimentația copiilor și nu trebuie consumate alimente ce conțin acid citric de către cei care au afecțiuni cardiovasculare sau renale, afecțiuni ale aparatului digestiv și diaree. E412 - guma de guar este o polizaharidă folosită în industria alimentară ca stabilizator, emulgator și agent de îngroșare. Poate provoca greață, flatulență și crampe. E 415 - gumă de xantan, poate provoca balonare, diaree, crampe abdominale și scăderea glicemiei. E422 - glicerol/glicerina sau glicerolul se folosește ca umectant cu rol în păstrarea hidratării aluatului/umpluturii pentru a menține în mod artificial prospețimea acestora. În industria alimentară, este folosit și ca îndulcitor, conservant și agent de îngroșare. Consumul de glicerol sau de alimente ce îl conțin poate produce dureri de cap, amețeală, balonare, greață, sete și diaree.

E920 - cisteină, este agent de tratare a făinii, nu se adaugă în făina integrală, iar diabeticii trebuie să evite această substanță pentru că poate interfera cu insulina. Acest aditiv se obține din păr uman, pene de păsări, păr de porc, gheare de păsări, copite și coarne de animale, produse petroliere secundare. Peste 80% din producția mondială de L-cisteină este realizată în China, utilizând ca sursă naturală părul.

Iată și concluziile specialiștilor:

“Atât marketingul patiseriei industriale, cât și o parte consistentă a consumatorilor (cei comozi, dar și cei din categorii defavorizate - persoane singure, cei cu validitate diminuată etc.) subliniază comoditatea cumpărării din comerț a materialelor necesare pentru produsele de patiserie pe care le consumă, avantaj care nu poate fi trecut cu vederea. Probleme apar însă în legătură cu riscurile pe care aceste produse le-ar prezenta pentru sănătate. Consumatorii informați devin reticenți și chiar temători când află că aceste produse nu se mai realizează după rețetele care le-au consacrat și, din considerente lesne de înțeles, tot mai multe rețete sunt “înnoite”, se utilizează pe scară largă grăsimi parțial hidrogenate (responsabile pentru dezechilibre create în valorile colesterolului și trigliceridelor din organism), se adaugă conservanți și alți aditivi în cantitate mare pentru întinderea termenelor de valabilitate (și reducerea corespunzătoare a perisabilității lor) și pentru expandarea unor caracteristici senzoriale la care consumatorii sunt atenți (îndeosebi volumul și culoarea aluatului după coacere). Acești consumatori consumă cu moderație aluaturile din comerț. De asemenea, consumatorii informați și atenți respectă instrucțiunile privind condițiile decongelării și evitării recongelării și interdicția folosirii cuptoarelor cu microunde, informații care sunt marcate constant și vizibil pe ambalajele aluaturilor din comerț. (...). Din păcate, pe ambalajele aluaturilor din comerț nu sunt avertismente legate de limitarea consumului acestor produse la un nivel nepericulos și nici avertismente pentru categoriile de consumatori care din motive medicale nu ar trebui să consume aceste produse”, afirmă prof. univ. dr. Ion Schileru - ASE București.

“Aluatul congelat, în cele mai multe situații, este un amestec alcătuit din făină, apă, drojdie, uleiuri exotice, margarină, acid citric, emulsifianți, antioxidanți, conser-vanți, coloranți și arome artificiale. Multe sortimente de aluat congelat conțin acizi grași trans, responsabili de apariția unor boli precum obezitate, boli de inimă, diabet, boli degenerative ale articulațiilor, depresie și modificări comportamentale. În unele țări s-a legiferat cantitatea de astfel de grăsimi din alimente, pentru a limita îmbolnăvirile generate de consumul de produse cu grăsimi trans. În Danemarca, încă din anul 2004, s-a interzis comercializarea produselor alimentare cu un conținut mai mare de 2% de grăsimi trans. Agenția pentru Produse Alimentare și Medicamente din Statele Unite ale Americii (FDA) a impus producătorilor, încă din anul 2006, ca pe eticheta produselor care conțin grăsimi trans să se precizeze cantitatea de astfel de grăsimi per porție. Totodată, cunoscând faptul că multe gospodine folosesc acest produs pentru prăjituri, le recomand să verifice lista de ingrediente”, conchide conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC, coordonator al studiului citat. (sursa: apc-romania.ro)

 

Lasă un comentariu