Fireste, orice exagerare este
condamnabila. De aceea, a spune
ca, in ultimii 23 de ani, in Romania,
nu au ramas atatia si atatia tineri
bine scoliti (si supercalificati), am
spune un mare neadevar. Ca si in
cazul celor mai putin tineri, care,
desi au avut (si au) sansa de a
ocupa servicii (posturi) bine platite
in Occident, au preferat sa ramana
acasa, in Romania.
� Dar, si aicea-i problema:
exodul tinerilor cu diplome (a speciali
stilor � medicilor, inginerilor
etc.) este un fapt ce nu poate fi
trecut cu vederea. Asa cum nu
poate fi neglijat nici faptul ca, multi
dintre cei care, la un moment dat,
au ales calea exilului, s-ar intoarce
in tara, daca ar gasi un loc de
munca, cat de cat acceptabil.
Dovada: recent, in disperare de
cauza, un tanar muresean (cu o
meserie buna la baza) � care, cu
ceva ani in urma, plecase (ca atatia
altii) in strainatate � intrebat,
intr-un concediu, cand venise
sa-si vada parintii, rudele, prietenii,
"de ce nu se intoarce, definitiv in
tara?�, el a raspuns fara ezitare:
"M-as intoarce acasa, dar ce sa
fac aici, unde o sa lucrez?�, este
un raspuns , auzit "din gura�
multor altor tineri, dar si varstnici,
plecati� afara!
Intrebarea este: guvernantii
nostri, de azi, de ieri si de�
alaltaieri, nu cunosc acest fenomen?
Evident, ca-l stiu. Ca o dovada, la un moment dat,
la Palatul Victoria (nici nu mai conteaza partidul,
partidele aflate la putere) se adoptase un Plan de
masuri pentru revenirea in tara a cetatenilor
romani care lucreaza in strainatate, din perspectiva
reintregirii familiei, diminuarii efectelor
negative asupra copiilor ramasi in tara in grija
rudelor, precum si din punct de vedere demografic.
Nobila misiune, in care scop Guvernul a reglementat
un sistem de stimulare a revenirii si
reintegrarii profesionale a cetatenilor romani in
tara, prin acordarea de facilitati pentru dezvoltarea
unor afaceri pe cont propriu, generatoare de locuri
de munca, inclusiv prin consiliere privind modul de
accesare a fondurilor europene, ce trebuia,
desigur, salutata.
Ce s-a intamplat? S-au gasit, probabil, cativa care
au dat gres, sa revina in tara, dar, per ansamblu,
rezultatul a fost � spun specialistii � insignifiant.
De ce? Intrucat problema nu a fost la angajati, ci la
angajatori. Pana cand firmele (companiile)
romanesti nu vor ajunge sa fie profitabile, sa se
dezvolte, problema de pe piata muncii (existenta,
inca) nu se va rezolva. Or, Guvernul Romaniei (sa
vedem ce va face Guvernul Ponta!) ce a facut?
Nimic altceva decat sa "sugrume� dezvoltarea
micilor companii prin birocratie si fiscalitate inalta,
mai ales asupra fortei de munca. Costurile,
crescand, au indreptat companiile spre faliment.
De altfel, Romania ocupa locul al doilea in UE in
topul privind cresterea costurilor cu forta de
munca. Mai mult. Potrivit Bancii Mondiale,
companiile locale se confrunta cu niste costuri
foarte ridicate la angajarea fortei de munca,
Romania ocupand locul 13 intr-un top care cuprinde
175 de state. Conform sursei citate, pentru fiecare
angajat, compania trebuie sa cheltuiasca lunar
inca o treime din salariu (33%), constand in
contributii obligatorii catre stat si alte taxe asociate
angajarii, ceea ce ne plaseaza intre statele cu cea
mai ridicata fiscalitate pe forta de munca din lume.
Apoi�
Alt aspect, alta meteahna:
descurajarea tinerilor
de a se califica (scolariza)!
Nu putini sunt cei care sustin ca in Romania lipseste
principala motivatie pentru existenta unui sistem
educational calitativ. Intrucat sansele unui tanar educat
si calificat sa urce pe scara sociala in Romania sunt
aproape nule (exceptand politrucii partidelor!), unicul
avantaj al unui tanar "scolit�, civilizat si calificat este
posibilitatea de a pleca mai facil din tara (iata, de ce nu
se intorc tinerii plecati) si sansele mai mari de a-si gasi
in Vest un loc de munca sigur si mai bine platit.
Ce-i drept, nici autoritatile nu sprijina educatia.
Dimpotriva, o discrediteaza. Bunaoara, presedintele
Romaniei este (ar trebui sa fie) un formator de opinie, atat
prin declaratii, cat si prin comportament. Dar, pana acum,
comportamentul presedintelui nu a facut altceva decat
sa discrediteze insasi ideea ca un tanar trebuie sa invete
mult ca sa obtina succes (nu "succesuri�) in viata.
Clasa politica ar trebui sa inteleaga ca Romania, in
afara de bucatari, chelneri si mecanici auto, ar avea
mare nevoie de ingineri, geologi, economisti si manageri
competenti. Perspectivele economiei noastre depind
foarte mult de "factorul uman� si de nivelul de
competenta de care va da dovada forta de munca din
Romania. Daca sistemul educational va ramane in
continuare o "fabrica de diplome� asa cum este astazi
sau va deveni un producator de chelneri si mecanici
auto, asa cum isi doreste presedintele Basescu, atunci
Romania nu are ce cauta in Europa secolului XXI. Mai
ales ca si acestia pleaca, mai nou, pe rupte, in
strainatate!
Asa se face ca, potrivit sondajelor in randul romanilor
din strainatate, doar 3%-4% dintre acestia doresc sa se
intoarca in tara, iar circa 20% au de gand sa ramana
definitiv in strainatate. Ceea ce inseamna ca peste
600.000 de persoane pot fi incluse in "valul migratiei
definitive�. Asta, daca luam in calcul ca, potrivit studiilor
CURS, numarul romanilor plecati la munca in strainatate
s-ar situa in jurul a 2.800.000 - 3.000.000 de persoane.
Trist, dar adevarat�
