unul, una, unii, unele, pron. nehot.
1. Tine locul unui substantiv, fara a da o indicatie
precisa asupra obiectului. In DEX, apare ca articol
diferit de numeralul cardinal: un, una (doi, doua).
Diferentierea semantica este sustinuta si prin
constatarea ca formele pronumelui nehotarat apar in
varianta "articulata�: unul, avand si forme de plural:
unii, unele.
In context, se poate usor stabili valoarea morfologica
a cuvantului un(ul): un, doi elevi; un elev� altul.
"Cu cuvinte stinse in gura,/am cantat si mai cant
marea trecere,/somnul lumii, ingerii de ceara./De pe
un umar pe altul/tacand imi trec steaua ca o povara.�
(Lucian Blaga).
In versurile reproduse un are valoarea morfologica
de adjectiv pronominal nehotarat, alternand cu
pronumele nehotarat altul; o ar putea avea valoare
de articol nehotarat (optam pentru aceasta valoare
contextuala!), dar si de adjectiv pronominal.
Ambiguitatea textului (destinul ca o povara) este un
semn al harului poetic blagian.
Ca pronume unul, una intra in expresii (locutiuni):
unul si unul (la fel);
Asta-i inca una! (sau asta inca-i una!) = o
exclamatie de mirare sau de nemultumire; A-si pune
una in gand (pronumele nehotarat are valoare neutra).
Deseori unul, una apare in corelatie cu altul: Isi luase
ziua buna, unul de la altul, una-i una si alta-i alta�
cu una cu alta = compensandu-se impreuna.
altul, alta, altii, altele, pron. nehot.
1. Tine locul unui nume de fiinta sau de lucru care
nu este aceeasi sau acelasi cu alta fiinta sau cu alt
lucru despre care s-a vorbit, care este de fata sau
care este cel obisnuit. Lat. alter.
"Altul este al tau suflet/Altii ochii tai acum/Numai
eu, ramas acelasi/Bat mereu acelasi drum. (Pe
aceeasi ulicioara � M. Eminescu).
In forma de singular altul este pronume; in versul al
doilea; valoarea morfologica a cuvantului altii este
cea de adj. pronominal nehotarat, acordandu-se cu
subst. "ochii�. Cu aceeasi valoare morfologica se
foloseste in recomandarea juridica devenita maxima:
Asculta si alta (cealalta) parte! � Audi alteram partem.
DEX-ul cuprinde expresia alter ego = al doilea eu;
persoana care se aseamana intrutotul cu alta, incat i
se poate substitui.
Prin filiera franceza (dar tot din latina), in lexicul
romanesc au patruns cuvintele: (a) alterna, alterne
(frunze alterne � asezate de-o parte si de alta a
tulpinei), alternant, alternativ (curent alternativ).
Ca pronume, altul, alta, altii, altele sunt componente
ale unor expresii: unul ca altul (la fel,
deopotriva), unul dupa altul (succesiv); unul una, altul
alta (fiecare cate ceva); nici una, nici alta (cu orice
pret, fara a se gandi prea mult) din una-n alta (din
vorba-n vorba); � cum, de fapt, venim si noi spre
dumneavoastra, stimati cititori.
