"Ardealul ne cheama„ (I)"/>

Calatorie pe "Frontul de vest„
"Ardealul ne cheama„ (I)

In zilele de 20-22 septembrie am participat,
impreuna cu vreo douazeci de camarazi, la excursia
organizata de catre Asociatia Cadrelor Militare de
Rezerva si in Retragere, Filiala "Avram Iancu� Mures,
condusa cu pricepere si dragoste colegiala de
presedintele Asociatiei gral. mr. Gheorghe Popa.
Obiectivul de data aceasta a fost "Frontul de vest�,
adica zona de operatii pe cele doua "parti� ale
Ardealului, care in cea de-a doua etapa a razboiului
pentru reintregirea patriei a fost campul de batalie cu
cele mai crancene inclestari si cele mai mari sacrificii.
Nu mai suntem la varsta sa organizam si sa
conducem exercitii sau aplicatii pe aceste terenuri
ca de atatea ori in cariera de ofiteri activi, dar cand
in calendar apare luna septembrie si frunzele incep
sa rugineasca, avem sentimentul ca "Ardealul ne
cheama�. Ne cheama sa rememoram actiunile,
faptele de eroism, rezistenta populara si succesele
platite cu sange si cu sute de mii de vieti omenesti,
care pana la urma au stabilit hotarele de astazi ale
patriei si pacea de peste o jumatate de veac.
Trecand peste comune si orase-martir pe care le
vizitam in "Saptamana eroilor� din judetul Mures, am
ajuns la Cluj-Napoca si am vizitat "Camera traditiilor�,
in cadrul comandamentului Diviziei III Mecanizate
(fosta Armata a 4-a Transilvania). Mai multi camarazi
si-au revazut "locul de munca�, altii au depanat
amintiri legate de aceste cladiri. Am fost placut
surprinsi de reimprospatarea forestiera si reamenajarea
interiorului care impresioneaza prin bun gust
si valoare artistica. Un arboret tanar, sanatos si
aspectuos, plantat cu stil de designer, care, impreuna
cu obiecte de tehnica militara si cu statui si placi
memoriale dau aspectul unei curti de palat placut
vederii, dar impune si respect din partea vizitatorului.
Urmasa indepartata a Legiunii XIII Gemina, infiintata,
dezfiintata si reinfiintata de mai multe ori in
zbuciumata istorie a Transilvaniei, Armata de Hard
si-a pastrat marturiile trecutului sau glorios, isi
omagiaza comandantii, ostile si actiunile printr-un
punct muzeistic redus ca spatiu, dar incarcat cu valori
si semnificatii deosebite.
Pe langa cele vazute ne-a impresionat comportarea
tanarului comandant al Marii Unitati, care ne-a
multumit pentru activitatea depusa in cariera si a
apreciat cu recunostinta ca standardul de astazi al
vietii militare se bazeaza pe munca noastra de decenii.
Trecand peste zona industriala a Clujului, ne-am
indreptat spre Zalau. De data acesta trecerea peste
Mezes nu era un chin ca pe vremuri. Frumosul si
comodul autocar al Siletinei "manca� asfaltul in
mana sigura a soferului si parca dansa in curbele
serpentinei care strabate masivul impadurit. Aici nu
se vad urmele uscaciunii si nici ale taieturilor barbare
pe care le vedem in alte zone. Arboretul constituit
predominant din foioase este ca de parada.
La piciorul pantei se deschide panorama Zalaului,
garnizoana cu traditii seculare si cu importanta
deosebita in zona de aparare de vest. Este bastionul
dinspre munti al Portii Somesului care a format si
instruit zeci de mii de luptatori in sistemul pregatirii
pentru aparare de-a lungul a peste cinci decenii.
Rememorarea unor momente deosebite din partea
unor fosti comandanti si a camarazilor care au lucrat
in Zalau preocupa echipa in drumul catre Oradea.
Ne oprim pentru cateva momente si pentru un pios
omagiu la Trasnea, apoi la Ip si ne continuam drumul
catre "Bastionul de pe Cris� cu dorinta si cu
angajarea ca asemenea barbarii sa nu se mai
savarseasca niciodata pe acest pamant.
Drumul nu este de autocar (e mai curand de tancuri)
si inaintam "cu vibratii� catre Alesd, apoi scapati de
gropi si plombe intram in Oradea. Atmosfera unui apus
de soare placut care se strecoara prin parcurile si
strazile curate ale municipiului ne incanta vederea.
Nu-i bai ca ne vom petrece seara si noaptea intr-un
sector al trupei cu dormitor, spalator, toaleta si baie
comune, si ca poarta se inchide la ora 21. Este chiar
o placere sa revedem ordinea, "lustrul�, curatenia si
igiena regulamentara pentru care am insistat si am
vegheat in timpul activitatii (astazi au saltele relaxa
si apa calda permanenta la spalator).
In cele cca trei ore la dispozitie am vizitat doar
centrul istoric. In aceasta zona se vede mana de fier
a administratiei, pentru ca nu vezi caini vagabonzi,
nici huligani, nici gunoaie pe jos, nici tencuiala
exfoliata, iar gazonul, apa Crisului, trotuarele si
fatadele sunt ca in poveste. Revenind dinspre
Crisana, nordul Oradei, catre cazarma, observam
efectul iluminatului stradal si al edificiilor, care scot
si mai mult in evidenta "perlele� acestui oras.

(va urma)

"Ardealul ne cheama„ (I)">

Lasă un comentariu