"SI TOTUSI, ARDEALUL...„

In anul 2007, prof. univ. dr. Onufrie Vinteler primea, de la Tatiana
Andreevna Pokivailova, din Moscova, un interesant studiu, intitulat
"Transilvanija v kontekste soperni�estva velikih der�av Vosto�inoij
Evrope nakanune i v na�alinyi period Vtoroj Mirovoi Vajny� (1940 �ijun
1941)�, in traducere "Transilvania in contextul rivalitatii marilor puteri
in Europa de Est din ajunul si inceputul perioadei celui de-Al Doilea
Razboi Mondial (1940 - iunie 1941)�. Dupa doi ani, la inceputul anului
2009, profesorul clujean primea, tot de la doamna Tatiana A. Pokivailova,
o alta carte � "Vasto�inaja Evropa v silovom pole velikih der�av.
Transilvanskij vopros. 1940-1946 godu� ("Europa de Est in vizorul de
forta al marilor puteri. Problema transilvana in anii 1940-1946�). O carte
aparuta la Moscova anului 2008. "Cartea mentionata (n.n. � a lui T. M.
Islamov si T.A. Pokivailova) cuprinde si lucrarea amintita mai sus, cu o
usoara schimbare in titlu, a celor doi autori rusi, si starneste interesul
prin felul in care "s-au implicat in numeroase lucrari dedicate unor
probleme ale Ardealului�.
Plecand de la cele doua lucrari, prof. univ. dr. Onufrie Vinteler a
scris cartea "Si totusi, Ardealul...�, cu o postfata a arhicunoscutului
istoric si cercetator in domeniu, Gelu Neamtu, care preciza: "Puterea
de intelegere a istoriei nu prea indepartate, precum si a celei recente,
va creste, incontestabil, si pentru specialist, si pentru nespecialist,
daca aceasta carte va fi citita, si cu mintea, si cu sufletul, dar mai
ales cu creionul in mana�.
Scrisa pe baza de documente, abordand obiectiv problema, "cartea
�Si totusi, Ardealul...�, a distinsului profesor universitar clujean dr.
Onufrie Vinteler, eminent slavist care, dupa o ampla si documentata
�Predoslovie�, intesata cu remarcabile judecati istorice, traduce,
rezumand, o carte substantiala a doi istorici rusi: T. M. Islamov si T.A. Pokivailova, privind
Transilvania in ajunul si in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, are la baza documente
care, multe decenii, au fost inaccesibile.� O carte "cu atat mai valoroasa, cu cat ea reprezinta
un tert punct de vedere in privinta disputei romano-ungare privind Ardealul (...)� Autorul
lucrarii si al traducerii insista, in multe pagini, pe izbitoarele asemanari dintre activitatea
maghiarilor revizionisti de dinaintea celui de-Al Doilea Razboi Mondial si activitatea, tot mai
intensa, a celor din zilele noastre. Impresionanta este enumerarea numelor societatilor
iredentiste de ieri (n.n. � "Liga revizionista�, "Liga pentru Apararea Integritatii Teritoriale a
Ungariei�, "Steagul Tarii�, "Uniunea Camarazilor�, "Turul�, "Garda Zdrentarosilor�, "Vanatorii
Turanici�, Asociatia "Divizia Secuiasca�, "Divizia Secuiasca de Frontiera�, "Levente� etc.),
care seamana leit cu cele de azi ( n.n. � "Garda Maghiara�, "Miscarea pentru Ungaria
�Jobbik��, Asociatia "Trianon�, "Miscarea de Tineret �64 de Comitate�� etc.) Nu avem
nevoie de lectiile trecutului?! Dar, "citind aceasta lucrare, si roman fiind, nu te poti cutremura
indeajuns de cu cata mare indarjire s-a pregatit Ungaria sa ocupe Transilvania de Nord,
care, de fapt, nici nu-i ajungea, deoarece ei voiau intreaga Transilvanie. Pentru aceasta ei
pupau mana, si a lui Hitler, si a lui Stalin.�
Romania se afla in mana si in jocul marilor puteri. Puteri care "au luat decizii care au fost
impuse Romaniei prin ultimatum si diktat� si au avut "efecte dezastruoase care au dus tara
in situatia dezmembrarii teritoriale si in pragul pierderii identitatii nationale�. Romania
inregistra, in urma "cutremurului de maxima amplitudine�, pierderi de 33,7% din teritoriu si de
34,02% din populatie, "la care se adauga cele materiale si spirituale si, desigur, un numar
insemnat de vieti omenesti�.
Declasificarea unor arhive, mai ales in multe tari din estul Europei, a permis elucidarea
unor fenomene pana acum tabu. Cercetarea arhivelor rusesti sigur va scoate la iveala "date
noi, dat fiind ca ele contin nu doar dosarele guvernelor, serviciilor secrete si ale fortelor
armate sovietice, ci si cantitati importante de documente germane de arhiva�. O atesta si
cea mai recenta lucrare a celor doi specialisti in istoria Ardealului � Tofik Muslimovici
Islamov si Tatiana Andreevna Pokivailova, "care s-au ocupat si continua sa studieze partea
de documente care se ocupa de Ardeal�.
Considerand ca, prin Tratatul de Pace de la Trianon, dupa Primul Razboi Mondial, a avut
"pierderi teritoriale�, Ungaria s-a simtit "lezata, nemultumita, si, in consecinta, s-a organizat
si s-a pregatit pentru revansa�. "Pentru a contracara si a zadarnici planurile revizioniste ale
Ungariei, cu pretentii revansarde asupra teritoriului Romaniei, personalitati romane, printre
care C. I. Bratianu, Octavian Goga, Silviu Dragomir, Sabin Manuila, D.Hurmuzescu, Stelian
Popescu, mitropoliti si episcopi, au infiintat Liga Antirevizionista, presedinte de onoare fiind
chiar patriarhul Romaniei, Miron Cristea. Mai ales in contextul in care Romania se gasea
destul de izolata in plan international din punct de vedere diplomatic, cam fara aliante si
aliati, din cauza politicii duse de Carol al II-lea�. "Rareori o tara, in imprejurari dramatice,
s-a gasit mai singura ca Romania in acea vara a anului 1940�! Iar "nodul de contradictii
maghiaro-romane in legatura cu problema transilvana� se transforma intr-un focar, mai la
inceput latent, apoi incordat pana la bruste agravari. "Revenirea granitelor europene,
cea mai radicala si mai ampla de dupa Primul Razboi Mondial, si Tratatul de la Trianon au
declansat intensificari ale unor relatii tot mai incordate, modificand vechile contradictii�.
"Este stiut ca politica permanenta a Ungariei horthyste, a carei ideologie oficiala, din
primele zile ale existentei sale, a devenit iredentismul si revizionismul, a fost tendinta
catre revizuirea granitelor si a conditiilor Tratatului de Pace de la Trianon�. Din interes, cu
gandul la revizuirea granitelor, "Ungaria s-a apropiat, mai intai, de Al Treilea Reich, precum
si de Italia fascista�, reusind "sa faca primele brese in sistemul Versailles-Trianon�. Dupa
ocuparea sudului Slovaciei si al Ucrainei Subcarpatice, in august 1940, "venea randul
Ardealului�, "nori negri abatandu-se asupra lui�.
Profitand de faptul ca documentul de constituire a Ligii Natiunilor nu excludea posibilitatea
modificarii granitelor, "in planul dreptului international au fost dezlegate mainile Ungariei�,
pe baza articolului 19. Contradictiile intre Romania si Ungaria devenisera ireconciliabile!
La 23 august 1939, este incheiat Pactul Molotov-Ribbentrop. Reactia Ungariei a fost
prompta. Trimisul ungar la Moscova, Mih�ly Jungert Arnaty, preciza in jurnalul sau ca tocmai
Cabinetul Bethlen "a motivat necesitatea recunoasterii, de catre Ungaria, a URSS, in speranta
sustinerii sovietice in problema retrocedarii Transilvaniei�. O spunea si ministrul de Externe
al Ungariei, Csaki, in Parlament, vorbind despre "posibilitatea colaborarii cu Rusia impotriva
Romaniei, din cauza Basarabiei�. Gandurile unor oficiali unguri zburau spre rezolvarea
pretentiilor teritoriale fata de Romania, chiar cu forta armelor. Incep si imixtiunile: groful
Teleki, seful guvernului ungar, cerea "cedarea, de buna voie, de catre Romania, a Dobrogei
de Sud, Bulgariei�, odata cu "rezolvarea problemei Transilvaniei�.
Succesul de la M�nchen al lui Hitler "i-a permis regentului Horthy Miklos sa treaca la
aplicarea planurilor sale de demontare a edificiului de la Trianon-Versailles�, in realizarea
"scopului testamentar � dobandirea Transilvaniei�. La inceputul anului 1940 se inregistreaza
o apropiere, tot mai pronuntata, a Budapestei de Moscova, precum si o inrautatire "progresiva,
concomitenta, a raporturilor celor doua tari, Ungaria si URSS, cu Romania�. Din tara vrajmasa,
URSS s-a transformat in prieten al Ungariei, considerand ca "pericolul care ne ameninta
este numai din partea Romaniei�, cum declara ministrul de Externe I. Csaki.
In primavara anului 1940, "inca nu erau coapte conditiile internationale si premisele
pentru realizarea planurilor maghiare in privinta Romaniei�. Chiar Roma recomanda
Ungariei "sa astepte momentul prielnic� in privinta realizarii planurilor ei revizioniste, cu
privire la retrocedarea unei parti a Transilvaniei�. Dupa declaratia lui Molotov: "Al doilea
Versailles nu va fi!�, I.Csaki afirma: "Nici Versailles, nici Trianon! Noi deja am declarat
ca nu vom astepta �ad calendas graecas�, dar, chiar daca vor invinge aliatii, atunci,
repet, noi vom incepe sa luptam!�. Deci, aluzie transparenta la adresa Occidentului:
"necesitatea invaziei armatelor maghiare in Romania�. Numai ca, in conformitate cu
intelegerea din 13 aprilie 1939, puterile occidentale erau garantele sustinerii
neconditionate a integritatii teritoriale a Romaniei!
Care erau planurile URSS in privinta Romaniei, asupra-i cu presiuni crescande? Din discutia
din 23 iunie 1940, cu doar trei zile inaintea anuntarii, la 26 iunie, a ultimatumului cu privire la
Basarabia, a lui V.Molotov, comisarul poporului pentru probleme externe, cu ambasadorul
Germaniei in URSS, F. Schulenburg, reiese ca "intre URSS si Germania exista deja, din toamna
anului 1939, o conventie speciala cu privire la Basarabia. "Romania � declara Molotov � va
actiona intelept daca va ceda Basarabia si Bucovina pe cale pasnica... Daca Romania nu se
invoieste la rezolvarea pasnica a problemei Basarabiei, atunci Uniunea Sovietica o va rezolva
cu forta armata�. "Tocmai o astfel de rezolvare nadajduiau ungurii!� Adica, pe calea armelor.
Atasatul militar la Moscova, G. Farago, spunea, la 18 iunie 1940: "Ungurii abia asteapta
ocuparea Basarabiei de sovietici, ca sa intre in Transilvania�. La 25 iunie, Schulenburg ii
spunea lui Molotov ca "Guvernul german recunoaste, pe deplin, dreptul Uniunii Sovietice
asupra Basarabiei�, o recunoastere de facto a pretentiilor sovietice. "Insa nu de jure�!
Cresc, deopotriva, pretentiile URSS, ale Ungariei si Bulgariei fata de Romania. Trei vecini
"care au asteptat momentul prielnic ca sa-si smulga fiecare portia sa de captura. (...) Semnalul
catre impartirea partiala a Marii Romanii l-a dat Moscova.� In noaptea de 26 iunie 1940, V.
Molotov il invita pe G.Davidescu, trimisul Romaniei la Moscova, si-i inmaneaza somatia de
retrocedare a Basarabiei la URSS si a partii nordice a Bucovinei, conform unei harti anexate.
"Pentru raspuns i s-au dat exact 24 de ore!�. In cazul unui raspuns pozitiv, "in timp de 24
de ore teritoriile mentionate vor fi imediat ocupate�. Numai ca toate telefoanele de serviciu
erau "adormite� in acea noapte, telefonul putand fi utilizat doar a doua zi, dimineata!
Guvernul Romaniei avea la dispozitie doar 18 ore pentru a lua o decizie, iar Consiliul de
Coroana a acceptat ultimatumul, speranta in sprijinul Berlinului prabusindu-se definitiv.
"Ultimatumul lui Molotov si capitularea Romaniei in fata diktatului� il determina pe
Winston Churchill, primul ministru britanic, intr-o discutie cu ambasadorul URSS la Londra,
I. M. Maiski, sa exclame: "Pesemne ca la Berlin nu prea sunt multumiti de excursia
dumneavoastra in Romania!�.
"Dupa alipirea Basarabiei si a Bucovinei de Nord la Uniunea Sovietica, a avut loc o
incordare brusca a raporturilor romano-ungare in legatura cu cererea Ungariei de revizuire
a problemei apartenentei teritoriale a Transilvaniei, trimisul I. Kristoffi, la Moscova, declarand
ca "pretentii analoge fata de Romania are si Bulgaria�. Retrocedarea Basarabiei "a deschis
Ungariei si Bulgariei posibilitati pentru prezentarea pretentiilor lor�. "Capitularea rapida a
Bucurestiului a provocat o dezamagire totala conducerii ungare, care, in secret, ar fi dorit
un conflict armat intre URSS si Romania�. "Intreaga patura politica horthysta a Ungariei era
insetata de intoarcerea in sanul patriei a celei de �a doua patrii�, Transilvania, tocmai cu
arma in maini, si nu pe alta cale�. Cu toate acestea, la 1 iulie 1940, Ungaria da ordin de
mobilizare, iar "peste doua zile, Armata I ungara�, cu un efectiv de un milion de militari,
"pregatiti sa inceapa razboiul�, "daca va fi omorat cel putin un ungur in Transilvania, s-a
apropiat de granita Romaniei�. Budapesta "nu-si potolise setea achizitionarii Ardealului�,
mergand "pe fagasul pregatirii diplomatice de cotropire a Transilvaniei�, sperand pe un
sprijin din partea URSS, "singura putere pe care Ungaria putea conta in problema
Transilvaniei�, chiar cu dorinta de "a atrage URSS in conflictul maghiaro-roman in jurul
Transilvaniei�, in cazul navalirii Ungariei asupra Romaniei. Mai ales ca Molotov declara:
"Guvernul sovietic considera ca pretentiile Ungariei fata de Romania au o anumita baza�,
recunoscand, astfel, "temeinicia pretentiilor ungare�.
Alti nori negri au inceput sa se buluceasca deasupra Romaniei, amenintand chiar existenta
ei ca stat, in anul 1940, "cel mai greu din istoria ei�, inconjurata "din trei parti, de vecini
departe de a fi prietenosi�. Nerabdatoarei Ungarii i s-a alaturat si Bulgaria. Mai ales ca
"Germania a sfatuit Romania sa cedeze si sa se inteleaga, atat in raport cu Ungaria, cat si cu
Bulgaria�. Se punea problema cedarii intregii Transilvanii, se punea si problema schimbului
de populatii, pe baza unei harti etnografice. Litigiul cu Bulgaria s-a rezolvat uluitor de repede,
Romania cedand Bulgariei Dobrogea de Sud. Problema era acum "Perla Coroanei Romane �
Transilvania�! "Maghiarii nu ascundeau ca ei urmaresc obtinerea intregii Transilvanii� intr-o
rezolvare "favorabila� pentru ei. Tratativele, intre 16-24 august 1940, de la Turnu Severin,
s-au soldat cu un esec. Cale amiabila nu putea sa existe! "Ungurii doreau prea mult, pretinzand
intreaga Transilvanie! Speranta unei rezolvari, pe cale de compromis, a disputei teritoriale
s-a naruit. Tratativele au intrat in impas. Ungurii s-au enervat, cerand intreaga Transilvanie
tot asa � spuneau ei � cum URSS a obtinut toata Basarabia!�. Ciudat! Germania si Italia erau
dispuse sa sustina cererile Ungariei, tocmai "ca sa nu se ajunga la un conflict militar�.
Ungaria cere, din nou, ajutorul Moscovei, rugand-o "sa nu-si retraga armatele din zona de
granita cu Romania, ca aceasta sa nu poata transfera armatele sale la granita de nord-vest
impotriva Ungariei�. Ungaria cheama sub arme "inca trei corpuri de armata care au primit
ordin de lupta sa fie gata pentru interventie la 29 august 1940�.
"Nodul transilvanean trebuia taiat cat se poate de repede. Vremea diplomatiei s-a terminat.
A inceput timpul Diktatului!�. Urma arbitrajul de la Viena, "in rol de arbitri � ministrul nazist al
Afacerilor Externe, J. Ribbentrop, si colegul sau italian, G. Ciano. N-au avut loc niciun fel de
tratative, a fost un diktat pur, fara perdea. Arbitrii impostori, Ribbentrop si Ciano, fara niciun
pic de ceremonie, s-au comportat mizerabil cu colegul lor roman, caruia nu-i era clar si nu a
inteles de ce a fost, de fapt, chemat�. La Palatul Belvedere, el era "la dispozitia stapanilor�.
Diktatul de la Viena a fost acceptat in Consiliul de Coroana, in noaptea de 29 spre 30 august
1940, cu 19 voturi � pentru, 10 � impotriva, si o abtinere. Problema apartenentei Transilvaniei
devenise "un obiect al comertului international, in contextul inrautatirii crescande a relatiilor
romano-sovietice si romano-ungare.�
"Arbitrajul de la Viena a fost facut de Hitler si Mussolini, ignorand Uniunea Sovietica�,
sovieticii considerandu-se "profund jigniti, suparati si chiar zdruncinati�, cu toate ca exista
un pact Molotov-Ribbentrop, ocolindu-se consultarile reciproce. Aceasta l-a afectat dureros
pe Stalin, in amorul sau propriu. Germania si Italia garantau integritatea statului roman,
Ungaria intra, prin diktat, "in forma de ic in Romania, pana aproape de Brasov�. Primind doar
acel teritoriu, Ungaria s-a declarat nemultumita, aratandu-se, astfel, "embrionul viitoarelor
frictiuni si conflicte�. "Dupa arbitraj, diplomatia maghiara si-a dublat fortele cu privire la
atragerea Uniunii Sovietice in conflict cu Romania, ca sa obtina, cu ajutorul ei, cealalta
parte a Transilvaniei�, urmarindu-se "impartirea completa a Romaniei�, prin dezmembrarea
ei. Diktat tragic pentru Romania, "mar al discordiei� in raporturile romano-ungare. Ciudat!
"Hitler a atras, pana la urma, cele doua tari rivale catre blocul fascist, transformandu-le in
aliati pentru razboiul impotriva URSS.�
Nu putem sa nu apelam, in final, la un citat graitor din "Postfata� lui Gelu Neamtu, care
contine in el concluzia realista a intregii carti: �Conflictul teritorial-national de veacuri din
cauza stapanirii Transilvaniei s-a incheiat in avantajul Romaniei. Romania, care, la fel ca si
Ungaria a participat la razboi, exact la fel a suferit infrangerea. Insa, in contrast cu Ungaria,
Romania, pierzand razboiul, a castigat pacea. Ungaria a pierdut razboiul si pacea, impreuna
cu Transilvania�. E drept ca s-a petrecut asa! Dar, oare, ne putem culca pe o ureche, asa
cum ne recomanda istoricii cumparati cu burse grase? Si daca, Doamne fereste!, tratatul
Kohl-Gorbaciov este o realitate? Si el chiar a fost semnat, la 19 iulie 1990, la Jeleznovsk?
Poate disolutia URSS sa il fi intarziat de a fi pus in intregime in practica? Oricum, cateva
puncte s-au indeplinit. Cehoslovacia s-a divizat, Iugoslavia s-a divizat, Croatia si Slovenia
fac parte tot mai intens din sfera economica a Germaniei. In ceea ce priveste punctul 4 al
tratatului, si un orb vede ca el se desfasoara aproape nestingherit sub ochii nostri:
"4. Ungariei i se va permite urmarirea scopului de a-si recastiga teritoriile pierdute dupa
Primul Razboi Mondial prin Tratatul de la Trianon (1920)�.

Lasă un comentariu