� AUREL VLAICU 1882�1913 �
Era o duminica senina si sfanta de 14 septembrie
1913, cand multimi nenumarate adunate, din Orastie
si imprejurimile sale, s-au strans pentru a-l vedea pe
Aurel al lor, sosind cu avionul sau pentru a participa
la Serbarile ASTREI, ocazionate de Adunarea ei
generala. Toti asteptau curiosi si ingrijorati ivirea
aeroplanului, scrutand inaltimile cerului insorit, cand
s-a raspandit vestea care i-a intristat adanc "Nu mai
asteptati pe Vlaicu, caci a cazut�, stire transmisa de
dr. Aurel Vlad si el cunoscut luptator pentru drepturile
romanilor transilvaneni. Toata lumea stia cate ceva
despre feciorul din Bintinti, astazi Aurel Vlaicu, cel
care l-a urmat pe Traian Vuia, cel care il concurase la
Aspern, in Austria, pe celebrul Roland Garos. A fost
primul copil a lui Dumitru si Ana Vlaicu, nascut la 6/19
noiembrie 1882, in casa lor cu prispa si stalpi inflorati,
cu peretii impodobiti cu prosoape frumos brodate. In
casa ce a devenit memoriala si-a petrecut vioaia
si nastrusnica copilarie, uimindu-i pe sateni cu
nazdraveniile si inventiile lui. La anii de scoala, incepe
cursurile primare la scoala din sat cu invatatorul
Dionisiu Lancrajan, la sfarsitul carora l-a sfatuit pe
Dumitru Vlaicu sa-l dea la studii mai inalte. La
insistentele mamei si bunicului, in 1889 este inscris la
Colegiul Reformat din Orastie, inceput cu dificultati
din cauza necunoasterii limbii maghiare. Aici este
preocupat mai cu seama de stiintele reale, dar mai
ales de a mesterii tot felul de masinarii cu care ii uimea
pe colegi si chiar si pe profesori. Dupa liceu se inscrie
la Scoala Politehnica din Budapesta, cursurile
Facultatii de mecanica, timp in care a studiat si s-a
documentat despre problemele zborului aerian.
Insuficientele informatii il fac sa plece in Germania,
inscriindu-se in 1903 la Scoala Politehnica din
M�nchen. Aici isi petrece timpul documentandu-se
si construind tot felul de modele de masini zburatoare
pe care le perfectiona mereu. In 1907 incepe stagiul
militar la Pola, in Croatia, cerand sa fie repartizat la
marina, pentru a putea sa studieze motoarele navelor.
A uimit si acolo cu inventiile sale, un zmeu pe care a
plasat un aparat de fotografiat, o macheta de
submarin care a fost refuzata, considerandu-se a fi
irealizabila. In armata il cunoaste pe Oskar Ursinus,
nepot al patronului de la uzinele Opel, la care se
angajeaza, la 1 septembrie 1908, sperand in realizarea
masinii sale de zburat. Face si aici inventii foarte
apreciate si i se promite sprijin pentru masinaria sa,
dar conditia ca aeroplanul sa ramana proprietatea
uzinei a fost refuzata, dorinta ca aceasta sa fie
realizata pentru tara sa fiind atat de puternica incat
se intoarce acasa. Aici, cu banii greu stransi, lucreaza
din toamna anului 1908 pana in primavara lui 1909 la
realizarea uni planor, experimentat cu succes pe
dealul Pomilor de langa Orastie. Pentru a-si face
cunoscuta inventia, pleaca si face demonstratii la
Brasov, dar se intoarce intristat, deoarece nu a gasit
sprijinul dorit. La Bintinti primeste o scrisoare de la
prietenul sau Romulus Boca, care il instiinta ca
admiratorii sai Goga si Bontescu il cheama la
Bucuresti. Aici va fi introdus in cercul celor mai
importanti poeti si scriitori, care l-au primit cu dragoste
si i-au promis sa-l ajute. Tot prin Goga obtine aprobarea
de a face o demonstratie cu macheta aparatului sau
la o expozitie din parcul Filaret, efectuata in
16 si 20 octombrie 1909, in fata unei comisii guvernamentale,
prin reusita careia convinge oficialii si
participantii ca se afla in fata unei inventii serioase si
originale. Angajat ca inginer la Arsenalul Armatei, a
fost nevoit sa treaca peste neincredere si numeroase
dificultati, sa se deplaseze in Germania si Franta sa
procure cele necesare pentru proiectul sau. Va reusi
sa invinga toate dificultatile si la 17 iunie 1910
efectueaza pe aerodromul de la Cotroceni istoricul
sau zbor, aparatul inaltandu-se la 4 metri si zburand 50
de metri. A fost o data istorica care va deveni ziua de
nastere a aviatiei romanesti. Aceasta a fost aparatul
Vlaicu Nr. I, urmat, dupa alte stradanii, sa realizeze in
mai putin de patru luni, aparatul Vlaicu Nr. II care si-a
luat zborul in aprilie 1911. Acesta a fost minunea cu
care a uimit lumea, cu care a zburat la Brasov, la Iasi,
Arad, Hateg, la Ploiesti si Cernauti, realizand prin
cucerirea vazduhului unirea tuturor provinciilor
romanesti. Acesta a fost aparatul cu care a zburat la
Blaj, pe Campia Libertatii, cu ocazia Adunarii jubiliare
a ASTREI. Cu el a mai facut demonstratii la Sibiu, TarguMures si Lugoj, a zburat deasupra Bulgariei, in razboiul
din 1913, la Varset, la Aspern, langa Viena, cu el a
zburat si faima lui Vlaicu in toata lumea civilizata si,
odata cu ea, s-a raspandit si renumele romanilor. Tot
cu acest aparat, acum 100 de ani, in drumul spre
adunarea ASTREI de la Orastie, acest "Fat-Frumos�
din aer voind sa treaca Carpatii, pentru a da mana cu
toti fratii, si-a frant zborul, devenind "Primul soldat
cazut pentru implinirea unui vis milenar� � unirea
tuturor romanilor. Acesta a fost "Omul � Stea�, asa
s-a stins un "Luceafar� al carui nume sta scris in
Cartea de cinstire a neamului romanesc.
