Transcedentarea jertfei in arta la Oarba de Mures

Distribuie pe:

spunem arta la Oarba de Mures ne referim la sculpturile realizate
in cadrul taberei "In memoriam�, intre anii 1985-1996. Ce se mai stie de
ele? Ar exista o modalitate prin care sa-si atinga scopul pentru care au
fost realizate? Pentru ca aceste sculpturi sunt arta de evocare istorica
prin care faptele de eroism au un caracter permanent de comemorare.
Activitatea mea profesionala, activa, s-a impletit cu perioada acestei
tabere, adeseori le-am evidentiat. Astfel, in 1993, la sesiunea nationala
a muzeelor de arta, am
prezentat o comunicare
cu cateva editii. Apoi, in
1996, impreuna cu Inspectoratul
pentru Cultura
(asa se numea), am inceput
o cercetare cu valoare
aplicativa, care viza evidenta,
conservarea si
valorificarea printr-o publicatie
de specialitate,
un album. In ianuarie 1999, m-am pensionat, tot materialul a ramas
acolo si, daca mai exista, poate fi folosit.
Sunt atatea evenimente la Oarba de Mures, incat, pe drept, langa
aceste sculpturi ar trebui sa existe o eticheta cu numele autorului si
titlul lucrarii, eventual editia cand a fost realizata. Unii dintre sculptori,
care au lucrat la Oarba de Mures, au deja biografii mondiale, nu
europene, ca Mircea Roman, dar aici nu se stie cine sunt. Fisa lor de
evidenta, intr-o eventuala publicatie, e mai complexa, pentru ca include
tehnica lucrarii, dimensiunea, starea lor de conservare, semnatura
artistului, daca o are. Voi insista asupra tehnicii. Toate au fost realizate
prin cioplire. Acelasi exercitiu cu piatra pe care l-au practicat romanii
de-a lungul vremurilor. Dimensiunea blocurilor de piatra de Vistea a
facut ca alaturi de uneltele obisnuite sa foloseasca "pikamerul�, ca
minerii. A trebuit ca la prima editie, in 1985, primarul, Vasile Cernea, de
atunci, sa instaleze curent trifazic la intrarea in tabara.
Expresia artistica le-a apartinut intru-totul. In plin curent realist, impus
de "epoca� in care trebuia sa redai, sa sculptezi ceva, ce poate fi citit
ca real, ei au folosit ca expresie artistica simbolul. Aveau ca inaintasi
pe Constantin Brancusi, care la Targu Jiu, la comemorarea eroilor din
Primul Razboi Mondial, a folosit tot simboluri. Simbolul se compune
dintr-o parte evidenta ca semne si o parte care intra in zona
transcendentei, a semnificatului ascuns cu rolul de mediator intre lumea
reala si intregul univers. Asa au aparut titlurile lucrarilor "Ion a lui, a lui
Ion, a lui Ion� a piesei lui Octavian Parvan, pentru toti Ionii, asa a
aparut "Uciderea pruncilor� de Marian Zidaru, erau foarte tineri, cei
care au murit la Oarba. Asa au aparut forma lucrarilor de altare, troite,
elemente sculpturale cu "ochite� imprumutate din arhitectura bisericilor
noastre si multe altele, ca sunt peste 100 de lucrari.
Exista cateva elemente redate realist, unul de referinta, casca de
lupta a ostasului roman in cel de-Al Doilea Razboi Mondial. Au luat modele
de la muzeu, pentru ca, in nenumarate sculpturi ale soldatului roman din
acest razboi, casca este sovietica, chiar si uniforma. Asta ca sa ne
confruntam eliberatorii. Sculpturile de la Oarba de Mures se supun si
cuprind forme clare de identitate romaneasca, iar ca proiect s-ar putea
constituii in formula Cimitir romanesc transcedentarea jertfei in arta.
Fiecare natiune are o forma de cimitir prin care isi cinsteste eroii. Nu ne
sunt straine cele americane, ordonate uniforme. Cat de elevat ar putea fi
un cimitir in care pietrele de mormant sunt opere de arta. Ar putea intra asa
intr-un program operational de promovare si restaurare cu accesare de
fonduri de catre Consiliul Judetean. Numai asa s-ar putea acoperi costurile
acestui loc, cu tot ce implica, eventual cu inca o editie.
Asociatia Cultul Eroilor si-a dorit foarte mult un mausoleu la Oarba de Mures,
nu niste sculpturi. Dar in mausoleu au intrat eroi comunisti, iar mausoleul lui
Vladimir Ilici Lenin n-a fost desfiintat, din contra, acolo se schimba garda
la Kremlin. Arta sculptorilor de la Oarba de Mures este emancipatoare
cu respect pentru identitate si traditie, iar simbolul ca expresie artistica
joaca un rol decisiv in geneza aspiratiilor, sa inalte sufletul pentru tara.

VIORICA HERDEAN, istoric de arta

Lasă un comentariu