In cadrul art.1, la alineatul 4
(unde se prevede ca statul se
organizeaza potrivit principiului
separarii puterilor in stat, in cadrul
democratiei constitutionale),
Comisia Comuna a Camerei Deputatilor
si Senatului pentru elaborarea
propunerii legislative de
revizuire a Constitutiei Romaniei
a adoptat un amendament nou, cu
urmatorul cuprins: Statul se organizeaza
potrivit principiilor separatiei,
echilibrului si cooperarii
loiale a puterilor � legislativa,
executiva si judecatoreasca � in
cadrul democratiei constitutionale.
Puterea legislativa este
reprezentata de Parlament, puterea
executiva este reprezentata de
Guvern si de catre celelalte
organe de specialitate ale
administratiei publice centrale,
iar puterea judecatoreasca este
reprezentata de Inalta Curte de
Casatie si Justitie si de celelalte
instante judecatoresti.
Principiul separarii puterilor
dateaza inca din epoca moderna,
figurand ca un element definitoriu
in exercitarea democratica a
atributiilor in raportarea echidistanta
care se stabileste intre
cele trei puteri ale statului, indiferent
ca avem de-a face cu
regimuri monarhice sau republicane.
Bineinteles ca, de-a
lungul vremii, au fost cazuri cand
aceste puteri "s-au calcat in picioare�,
in mod evident abuziv, aducand
astfel un prejudiciu prestigiului
statului in relatia lui cu cetatenii tarii
si cu alte state, cu efecte negative
asupra calitatii imaginii statului.
Tocmai pentru ca nu au stiut sa
colaboreze corect intre ele, in sensul
ca au avut tendinta sa se influenteze
una pe cealalta in luarea deciziilor,
chiar si in perioada postceausista,
noul amendament adoptat fixeaza
raportul intre Guvern, Parlament si
Justitie in termenii echilibrului si
cooperarii loiale a acestora.
Lipsa de loialitate a facut ca, de-a
lungul timpului, cetatenii sa asiste
neincrezatori la justetea autoritatii
institutiilor statului. Acest lucru a
fost posibil, in primul rand, pentru
ca politicul a recurs la imixtiune cu
consecinte pagubitoare la toate
nivelurile, in demersul firesc al
actului de Justitie, uneori chiar prin
propriile persoane cu care au
politizat institutia: presedintele
Basescu a "fortat mana� persoanelor
loiale din Curtea Constitutionala,
liberalul C.P. Tariceanu
(prim-ministru fiind) a facut trafic
de influenta la Presedintie pentru
favorizarea omului de afaceri Dinu
Patriciu, iar Adrian Nastase (ex primministru)
s-a coborat pana intr-acolo
incat, cu un grup mare de colegi de
partid, s-a deplasat la Tribunal ca
sa influenteze astfel Justitia in cazul
colegului sau, din PSD, Bivolaru!
Se subintelege ca, pe fondul
divergentelor dintre Presedintie,
Guvern si Parlament, Justitia a fost
folosita cateodata ca instrument
al partidelor politice aflate la
guvernare, favorizand persoane cu
functii inalte in stat, cum ar fi Ion
Iliescu (dosarele Revolutiei si ale
mineriadelor) sau Traian Basescu
(dosarul Flota, Referendumul: daca
Curtea Constitutionala ar fi folosit
datele reale ale numarului de
cetateni cu drept de vot, actualul
presedinte trebuia sa fie demis)!
Exista insa indicii ca, incet-incet,
clasa politica se maturizeaza si
incepe sa nu mai recurga la
imixtiuni grosolane in procedura
judiciara. Dimpotriva, Justitia
insasi a devenit mai indrazneata
asupra politicului, finalizand unele
dosare "grele� de cercetare
penala si emitand unele sentinte
cu executare: Adrian Nastase
(PSD), Relu Fenechiu (PNL),
George Becali (ex in PNL), D.T.
Remes si Ioan Muresan (PNT) etc.
Sa speram ca, pe viitor, reprezentantii
Procuraturii nu se vor
grabi sa scrie NUP-ul, atat de usor,
pe unele dosare aflate inca in
derulare sau poate chiar� "uitate�!
COSTEL NEACSU,
consilier parlamentar
