In memoriam
HERMANN BAIER
Pentru oamenii cu vocatie, haraziti spre implinirea unui apostolat, nu
exista un ultim drum, ci unul ce continua o legenda existentiala, zamislita
in suflet peste zare� In acest context se inscrie fiintial si in plan spiritual
portretul omului, profesorului si artistului HERMANN BAIER. Plecat in
miezul primaverii anului 2013 dintre semeni, printre coroanele multicolore
impletite omagial de un intristat aprilie, ne-a lasat in schimb in suflet
nemuritoarele flori ale omeniei, artei, stiintei si credintei. Noi suntem
culegatorii acestui iscusit semanator al recoltei sadite prin generatii cu
iscusinta, vocatie pedagogica, daruire artistica, implicare emotionala
materializata in actiuni de natura sa aduca prosperitate obstei
sighisorene. Iubitor si ocrotitor al familiei proprii, a fost deopotriva
prieten si parinte locuitorilor burgului sighisorean, pe care l-a parasit
doar la trecerea in eternitate, dar nu definitiv - ramanand sa continue
legenda savarsita in viata pamanteana�
Ca fosta eleva a Liceului "Joseph Haltrich�, ce poarta aura amprentei
de eternitate a ilustrului dascal HERMANN BAIER, ma identific cu seriile
de elevi � lacrimi din anotimpurile scolii - conducandu-ne de aceasta
data noi pe acela� ce ne indrumase prin ani pe drumul stiintei si artei.
La randul lor, copiii mei, Ligia si Adrian, au beneficiat de maiestria
pedagogica a celui care a indeplinit, cu mare capacitate si intelepciune,
multi ani functia de director al unui prestigios asezamant de cultura. De
colaborarea in plan didactic si artistic m-am bucurat de-a lungul anilor,
ca invatatoare si animatoare culturala. Sunt comori ce nu-si epuizeaza
zacamintele niciodata� Viata, ca si amintirea marelui om HERMANN
BAIER, confirma adevarul cuprins in cuvintele: ,,Invatatura e comoara
ce nimeni nu ti-o poate lua. Isi va spori mereu splendoarea, cu cat
imparti mai mult din ea��
Ma alatur admiratorilor vietii si amintirii celui care a fost HERMANN
BAIER, cu gandurile si sentimentele mele cuprinse in poemul intitulat
"Apostolatul de legenda�. In memoria lui Hermann Baier, doar cateva
pasaje din poem: "Ai pastorit si litere, si cifre/In suflet dezlegand
hieroglife�/Apoi, spre culmile stiintei/Cu migala bunavointei/Ne-ai
inaltat si in licee/Spre-a fi ai vietilor trofee�/Nascut mereu spre-a
lumina/Dascal - nemuritoare stea�!/Vedeai in scoala o fiinta/Apostolatul
in credinta/L-ai savarsit pana-n amurg/In medievalul nostru burg�.
ANA MUNTEANU DRAGHICI,
presedinta Cenaclului literar
N.D. Cocea � "Anotimpuri� Sighisoara
Punctul pe "i�
Lege, mita, coruptie
Ca traim intr-o lume corupta, nu mai este o noutate.
Coruptia a ajuns la rang de lege. Ni se pare normal ca
atunci cand avem o problema, sa-l platim pe cel care
ar trebui sa o rezolve. Ni se pare anormal ca cel care ar
trebui sa rezolve o anume "problema� sa-si faca, pur si
simplu, treaba fara o plata suplimentara. Mita este un
fapt normal. Parca nici nu am putea exista fara ea. Este
implantata in memoria noastra, a colectivitatii. O parte
din acest flagel l-am mostenit de la sistemul comunist.
Acum suntem in democratie, suntem liberi. Nu suntem
insa liberi nici sa primim, nici sa dam mita. Darea si
primirea de mita sunt pedepsite de lege. La nivel
teoretic, fiindca practic foarte putini ajung dupa gratii
invinuiti fiind ca au dat ori au primit mita. Si, uite asa,
marea coruptie ramane nepedepsita. Avem deci o
societate corupta, dar fara corupti. Suntem indreptatiti
sa intrebam organele de justitie: unde sunt coruptii, de
ce judecatorii care elibereaza putinii corupti
anchetati nu sunt supusi rigorilor legii, adica nu
patesc nimic? Parca ei nu stiu, parca la ei e altfel?
Pedeapsa cu suspendare pentru mita, la fel pentru
crima, evaziune fiscala etc., etc. Uite asa se
suspenda legea la noi, in Romania. Din paznici ai
dreptatii, din ocrotitori ai legii, au devenit stapani ai
legii, nu doar cei din justitie, ci si politicienii, cei
aflati la carma tarii. Asteptam o minune, asteptam
sa se instaureze din nou "domnia legii�. Doar frica,
frica de pedepse aspre va putea starpi coruptia,
aceasta molima care macina societatea in ansamblul
ei. Legi avem, har Domnului. Trebuie doar aplicate,
cine le nesocoteste sa fie negresit pedepsit, si
atunci ne vom apleca cu stima in fata slujitorilor,
ocrotitorilor legii!
Prof. GABRIELA BORDA
SINDI,
curelusa USL?
Forfota mare, taraboi, cohorte de oameni indreptate spre capitala
Romaniei, strigate, urlete, lesinuri mimate, pancarte cu tot felul de inscrisuri.
Se striga, mai abitir, ca din gura de sarpe: "JOS� si iarasi "JOS�, "Hotii�,
"Hotii� din toti rarunchii. "Porta-vocile� se incingeau de caldura emanata
de saliva racnitorilor. Cand toate acestea? Cu cativa ani in urma, pana la
caderea guvernului condus de Boc si ai lui pedelisti inhaitati cu
udemeristii. Pichete, pichetari de sedii, doar-doar vor iesi afara "cainii
asmutiti�. Si, in final, s-a lasat cortina peste mizeriile umane. Au aparut
altele ori s-au perpetuat cele vechi.
Recent, intr-o emisiune televizata, moderatorul ei l-a intrebat pe marele
sindicalist, de-i zice Hossu barbosu, de ce sunt atat de linistite sindicatele,
acum, cand au loc reduceri de posturi, disponibilizari, cand locurile de
munca mult promise si trambitate se lasa asteptate. A cam tacut "taica�
sindicalistilor, mare parte dintre ei "lustruitori� ai curelei de transmisie a
fostului pe.ce.re. Astazi, SINDI e curelusa USL? E doar o intrebare pusa,
asa, cu schepsis! Mizerii umane rezultate din cumparari de constiinte. Se
mai aude ceva despre activitatea sindicala? Audeee?
"Nu servim tigari
minorilor��
Prin baruri, unitati de alimentatie
publica vezi inscrisul "Nu servim
tigari minorilor ori celor sub 18 ani�.
Sa fim seriosi, o lozinca ce
nu-si are rostul din moment ce
intr-o veselie generala (a se citi
barman-cumparator) pachetul,
tigara la fir este un schimb direct
prin mijlocirea leilor. Banul nu are
miros de tabac. Renuntati la ceva
ce nu puteti face voluntar, nu pe
sest. Lasati viitorul tarii sa fumeze,
ca tot degeaba. Desueta "lozinca�
nu-si mai are rostul. De ce atatea
masuri coercitive pe capul scolarilor
ori necoptilor ca varsta
vorbind? "Nu servim tigari minorilor�
(ca si cel cu alcoolul), un drog de
adormit fraierii!
Amintiri,
amintiri�
Unul dintre cei mai vechi,
statornici si, de ce nu, mare
prieten al scrisului in general,
profesorul pensionar Aurel
Seulean, din Cucerdea, asanumitul
sat al "broscarilor�,
ne-a trimis o alta scriere din
zecile, miile publicate negru
pe alb in periodice de
prin tara noastra, dar mai
cu seama in cele ce mai
exista pe plaiurile dintre
Mures si Tarnave.
De data aceasta, "scoate�
la lumina, din tunelul timpului,
amintiri din anii
adolescentei lui.
Amintiri, amintiri inca
intiparite, pastrate in
imaginatia sa. Garabet
Ibraileanu spunea ca
"Amintirile sunt o muzica
ce ne vine de undeva de
dincolo de orizont�.
Dintr-o anumita zare de
tara romaneasca sunt si
amintirile asternute pe coli
de caiet studentesc de
prietenul Aurel Seulean.
Le dam curs pentru acura.
tetea... aducerilor-aminte.
(DORIN BORDA)
"Din Piata Prundului
pana la Pietrele lui Solomon�
Pasii adolescentei m-au purtat, timp de zece ani
(1939 - vara anului 1949) spre minunata statiune
montana Poiana Brasov. Tatal meu era sef de post Militie
in aceasta frumoasa asezare din Carpati. Spre ea, pe
atunci, se pornea din Piata Prundului a Brasovului, pana
la Pietrele lui Solomon, de unde urmai drumul pietruit.
Dupa vreo 4 kilometri ajungeai in Poiana. Aici erau
trei restaurante: Honheim, Turcu, Ceteras, si doua
pensiuni: Tabara si Capra Neagra. Se mai aflau
construite cateva vile ale unor ministri, ca de pilda:
Lapedatu, Florescu, Oancea; ale lui Jean Vergote,
aghiotant al Maiestatii Sale Regele Mihai; ale lui Serg,
patron in Brasov. De asemenea, se remarca vila Teposu,
profesor la Facultatea de Medicina din Bucuresti, vila
Orghidan, alte trei vile ale lui Smith, acestia patroni in
orasul de sub Tampa, vila colonelului Vasile Scarneciu,
comandantul Regimentului de schiori Brasov-Predeal.
Toate drumurile erau pietruite, aveau instalatii
electrice si conducte de apa. Cele trei telefoane fixe
asigurau legatura cu cei de "afara�. Parintii mei au
locuit la una din vilele lui Smith, pe care cu timpul au
cumparat-o. Singura gospodarie din Poiana era a
parintilor mei.
Am urmat cursurile Scolii Comerciale din Brasov si
practica am realizat-o la firma Stinghe si Paisz. Sambata
mergeam acasa, in Poiana, pentru ingrijirea personala.
Iarna coboram cu saniuta sau cu schiurile pana la
Pietrele lui Solomon. In sarbatorile de iarna, ale
Craciunului si Anului Nou, cu doi prieteni umblam cu
Steaua, Capra, Ursul. Eram solicitati la restaurante si
pensiuni pentru a prezenta aceste obiceiuri. Iarna si
vara ne indreptam catre Postavaru - o cabana cu multe
camere pentru turisti. Aprovizionarea cu alimente
neperisabile, vara, se facea cu avionul, din care sacii
erau "parasutati� in mica poiana numita Ruia. Imi
amintesc ca, pana in anul 1947, Regele Mihai venea des
in Poiana, unde ramanea cate doua-trei zile. Venea si la
casa noastra, pentru a bea lapte proaspat de capra. Ba,
la cererea Reginei mama, Elena, mama mea le-a preparat
dulceata si sirop de zmeura. Era rasplatita pentru
"productia� ei, imi amintesc ca "regeste�. Cu acei bani
a cumparat a doua vaca cu lapte...
Duminica, 4 aprilie 1944. O zi de Paste. Dinspre Muntii
Bucegi, peste Poiana au zburat avioane angloamericane.
Pentru intaia oara au bombardat Brasovul.
Pana la 23 august 1944, orasul a fost de patru ori supus
bombardamentului... In martie 1949 s-a incheiat procesul
nationalizarii, prin care, evident, a trecut si Poiana Brasov.
Si casa noastra a fost nationalizata, fiind nevoiti sa o
parasim. Cu mama am venit la Cucerdea, satul de obarsie,
iar tata a fost mutat cu serviciul la Gheorgheni, apoi la
Sangeorgiu de Padure. A fost trecut la pensie in anul 1960.
Ei, voi, amintiri, dragi, si sa trec peste cele neplacute.
Mi-am inceput activitatea didactica ca invatator
suplinitor in satul natal, Cucerdea, pe care mi-am
continuat-o in altele din vecinatate. Dupa cursurile
facute la un liceu pedagogic, am devenit student al
Facultatii de Istorie-Filosofie a Universitatii "Al. Ioan
Cuza� din Iasi, pe care am absolvit-o cu succes. Am o
colectie de patru volume cu articolele publicate de vreo 15
redactii din tara noastra. Cu truda, am elaborat, redactat
cartea de capatai a satului � "Monografia localitatii
Cucerdea� - volumul al II-lea urmand a fi editat peste oarece
vreme. Am ramas fidel satului in care m-am nascut. Ii
multumesc Domnului ca mi-a dat putere de munca si sanatate!
AUREL SEULEAN,
Cucerdea
Inscrieri
la concursuri
Mai intai, o punere in tema. Adaptarea
jocului de tenis de camp la
capacitatile, la varsta micilor copii varste intre 4-10 ani - face ca acestia
sa-si insuseasca foarte repede tainele
sportului alb, intr-un mod usor, distractiv
si atragator. Iata, de pilda, si
asi ai tenisului, ca Federer, Nadal, au
crescut jucand cu mingi si rachete mai
usoare. Federatia Internationala de Tenis
a decis ca, din anul 2012, folosirea
principiilor Play&Stay in competitiile
rezervate copiilor sub 10 ani sa devina
obligatorie. Este vorba despre un
program implementat de compania
MPG (care editeaza revista "Tenis
partener�), companie ce a lansat
proiectul Tenis 10 in tara noastra, fiind
organizate concursuri, turnee, unul dintre
ele avand loc recent la baza sportiva a
UMF Targu-Mures. In municipiul resedinta
de judet Mures, organizatorul
concursurilor este Szil�gyi G�za,
care-i invita pe copii sa se numere
printre participantii la acestea. Inscrierile
se pot face in timpul saptamanii,
zilnic de la ora 9, Ia terenurile
de tenis ale UMF Targu-Mures sau la
numerele de telefon 0745-317.077,
0724-06.85.81. A se retine si nota faptul
ca urmatorul turneu targumuresean
de tenis de camp va avea loc
duminica, 8 septembrie 2013.
