"Mult e dulce si frumoasa„„
Stratul limbii romane (X)

Acelasi, aceeasi, aceiasi, aceleasi, pron. demonstrativ, adj. dem.:
tot acela; chiar acela; tot la fel ca mai inainte (gen. � dat. sg.: aceluiasi,
aceleiasi, gen. � dat. pl. acelorasi).
Din acela + si
Mioara Avram numeste al doilea termen al compunerii, particula
invariabila (neseparata in scris prin cratima). "I� final nu este desinenta
de plural, deci forma corecta de singular este acelasi (iar pentru
feminin aceeasi).
Pronumele demonstrativ de identitate nu exista in limba romana
comuna (in cele patru dialecte despre care aminteam intr-o alta tableta).
Folosind un tip de repetitie, Mihai Eminescu apeleaza la forme ale
adjectivului demonstrativ de identitate: "Caci acelorasi mijloace / Se
supun cate exista, / Si de mii de ani incoace/Lumea-i vesela si trista;/
Alte masti, aceeasi piesa, /Alte guri, aceeasi gama, / Amagit atat
de-adesea / Nu spera si nu ai teama.� (sublinierile din text ne apartin,
avand in intentie evidentierea caracterului sententios al Glossei).
Intre pronumele demonstrative prezentate in Istoria limbii romane
(coordonator Al. Rosetti) sunt cele compuse cu alt (din lat. alter): in
dialectul aroman: alantu, in dacoroman: alalt, in istroroman: (tela)at, in
meglenoroman: (tela)lant.
Din formele dialectice ale idiomului comun s-au format demonstrativele
de departare si diferentiere: celalalt, cealalta, ceilalti,
celelalte cu sensurile: 1. Cel mai departat dintre amandoi, al doilea;
2. (la pl.) Toti cei care sunt de fata sau care pot fi luati in consideratie,
afara de cel sau cei amintiti in mod special sau scosi din discutie
(ceilalti oaspeti; luna cealalta).
"Abia cand se va coace vremea / si vom ajunge la celalalt (s.ns.)
capat al drumului, / vom sti ca trebuie sa ne intoarcem acolo, / la
adevarata noastra origine - / in uriasul pantec al marii!� (Eugeniu Nistor
� Instinct primar).
Colectivul de specialisti in Istoria limbii romane coordonat de Al.
Rosetti considera ca, dupa modelul al+altu (primul compus din serie)
s-au format demonstrativele de apropiere astalalt, cestalalt (cu
diverse forme dupa gen, numar si caz).
Cestalalt, ceastalalta, cestilalti, cestelalte: Acela care (din doi sau
din doua grupuri) este mai in apropierea noastra (cest + alalt).
In DEX sunt cuprinse si formele regionale istalalt, iastalalta,
isti(a)lalti, iestelalte (ista + alalt).
Cand mama staruia ca "stropsitul de Ion care calca a popa sa mearga
la scolile cele mari, tatal, Stefan a Petrii se gandea si la istilalti�, la
Zahei, la Catrina, la cel mic din leagan si la grijile zilei de maine. Mama
"auzise ea spuind la biserica in Parimei ca omul invatat intelept va fi,
si pe cel neinvatat, sluga-l va avea�. Asa sa fie?!