NEAM SI STEAG

Opera marilor scriitori, creatori in domeniu, poezia
populara, istoria si cantecul de vitejie, lirica razboiului,
mai ales, prefateaza sau chiar o ia, uneori, inaintea
evenimentelor. "Oamenii mari mai intai canta, apoi scriu �
spunea Nicolae Balcescu. Cei dintai istorici au fost poetii.
Poeziile populare sunt un mare izvor istoric�, deoarece
"zugravesc si ne arata ideile si sentimentele veacurilor�. Cele
mai directe sentimente constituie, in semnalarea, redarea si
�fotografierea� evenimentelor istorice, sunt poezia si cantecul.
Ele au fost insotite de steag, de drapel, "simbol al unei natiuni,
sub ale carui falduri tricolore a tresarit, de fiecare data, acel
fior al luptei.� O confirma versurile inclestarii romanootomane,
de la Rovine, din 10 octombrie 1394 din Scrisoarea
III, de Mihai Eminescu: "In zadar striga-mparatul ca si leul in
turbare, / Umbra mortii se intinde tot mai mare si mai mare; /
In zadar flamura verde o ridica inspre oaste, / Caci cuprinsa-i de
pieire, si in fata, si in coaste // � // Risipite se-mprastie a
dusmanilor siraguri, / Si gonind, biruitoare, tot veneau a tarii
steaguri, / Ca potop ce prapadeste, ca o mare tulburata, / Peste-un
ceas paganitatea e, ca pleava, vanturata. / Acea grindin-otelita inspre
Dunare o mana, / Iar in urma lor se-ntinde falnic armia romana.�
"Biruitoare gonind� ale tarii steaguri au fluturat pe campul
de onoare al bataliilor la 1877-1878, la trecerea Dunarii, la
Grivita, la Plevna, la Smardan, la Rahova, la Vidin, in
crancenele lupte, in cumplitele inclestari cu "paganatatea
intetita�. In asalturile cu randuri secerate, in acea "furie
nebuna�, valuri-valuri de "curcani�, luptatorii s-au avantat
triumfatori, "cu suflete de lei�, "barbatia-ntreaga- a tarii� facand
minuni de vitejie, sfarmand dusmanul. "Sus, flacaii stau de
panda / Langa steagul / Mandru-n zdrentaroase cute / Lacrimi
de durere muta / Pentru cei care-au pierit, / Aparandu-l. / Cornul
suna� / A-nceput crunta furtuna, / Si drapelul a iesit, / Din
valmasagul / Sangeros, nebiruit� ("Drapelul�, de D.C.
Olanescu-Ascano); "Izbanda, pretutindeni si trambite, urale, /
Cantari de biruinta si bocete de jale, / Iar pe reduta-nvinsa,
gonind asupritorul, / Eroul fara nume infige tricolorul / Ros,
galben si albastru din tara departata, / Unita pe vecie, in veci
neatarnata.� (Victor Eftimu - "1877�).
"Biruitoare ale tarii steaguri� au fluturat in gandurile victoriei
romanilor in Primul Razboi Mondial (1916-1918), ganduri redate
in vers si muzica, pentru a ilustra vitejia si eroismul legendare
ale "ostasilor romani, manati de acele scopuri drepte si nobile,
atunci cand au rasunat codrii si vaile, campiile si muntii de
acel cantec inflacarat, chemator la lupta, din acea noapte de
15/16 august 1916, de Sfanta Marie, la trecerea Ostirii Romane
a muntilor, pentru eliberarea Transilvaniei. Atunci, Tricolorul
a imbarbatat pe cei uniti in cuget si-n simtiri, cantand: �Treceti,
batalioane romane, Carpatii / La arme cu frunze si flori; /
V-astepta izbanda, v-asteapta si fratii / Cu inima la trecatori. //
Ardealul, Ardealul, Ardealul ne cheama, / Nadejdea e numai
in noi; / Saruta-ti, copile, parintii si fratii / S-apoi sa mergem
la razboi. / �Nainte, �nainte, spre marea Unire, / Hotarul nedrept
sa-l zdrobim. / Sa trecem Crapatii, ne trebuie Ardealul, / De-o
fi sa ne-ngropam de vii.� Prin lupte si jertfe s-a facut reintregirea
hotarelor Tarii�, prin Unirea cea Mare, de la Alba Iulia anului
1918, in zi de 1 Decembrie. "Te-am daramat, hotar de-odinioara,/
Brau impletit din lacrimi si din sange, / Si lantul tau a inceput
sa doara� � scria Octavian Goga, autorul poeziilor "Asteptare�,
"Fara tara�, "Vorbeau azi-noapte doua ape�, "Hora mortii�,
"Latinitatea striga din transee�, "Afara trece moartea�, "De
profundis�. Dragostea de Neam si Tara, in acele batalii de la
Marasesti, Marasti si Oituz a fost insotita, peste tot, de Tricolor,
triumfator deasupra "corolarului epopeei de la 1 Decembrie
1918 � Unirea de la Alba Iulia, pentru inaltul ideal al fauririi
Romaniei Mari, dand jertfa suprema. Peste tot, tot timpul, au
fost sfintele drapele, "biruitoare ale tarii steaguri�: "Drapele
zdrentuite de vanturi si de ploi, / Drapele zdrentuite, stravechi
odajdii sfinte, / In voi ne-a fost nadejdea trecutului si-n voi /
Se-nalta nazuinta ca floarea pe mormant! // Va vad cum treceti,
falnic, desfasurate-n vant, / Cu vulturul pe frunte, stindarde
glorioase, / De vifore batute, de-al luptelor avant / In ritm sonor
de goarne si fosnet de matase. / Sub patrafirul vostru, prin
veacuri, s-au luptat / Vitejii nostri, pentru credinta si idee, / Si
fiecare lupta, prin voi, a insemnat / O fila fluturata din marea
epopee� / Voi sunteti cartea sfanta, cantata de eroi / ce glasuiti
deasupra desartelor cuvinte, / Drapele zdrentuite de vanturi si
de ploi, / Drapele glorioase, stravechi odajdii sfinte.� ("Drapele
zdrentuite��, de Mircea Dem. Radulescu).
Cam tot pe atunci scria si St. O. Iosif "Cantecul steagului�:
"Steag ce mai pastrezi in cute / Urma gloriei trecute, / Astazi
poti desfasura / Flamura oriunde-ti place, / Zid de sabii iti vom
face / Toti � si te vom apara. // Vino, sfant simbol, si du-ne /
Cum ne-ai dus si-n vremi strabune / Sub Stefan si sub Mihai; /
Umple caile de larma, / Praf si zanganit de arma, / Tropot si
nechez de cai! / Sune goarna, urle tunul, / Cu iubire, toti ca
unul, / Dupa tine vom zbura! / La izbanda sau la moarte, / Cum
va fi ursit de soarta. / Inainte mars! Ura.�
Sub Tricolorul "biruitoarelor steaguri�s-a situat si campania
din Est si, mai apoi, din Vest, pentru a smulge de sub cizma
rosie, bolsevica, Basarabia, nordul Bucovinei, Tinutul Hertei,
pentru a readuce la sanul Tarii-Mame nordul Ardealului, rapit
Romaniei, prin Diktatul de la Viena, pentru a fi dat Ungariei lui
Horthy, amiral de� Balaton. Si iar Ostirea Romana a cantat
trecand muntii: "Ardealul, Ardealul, Ardealul ne cheama!�. Si
parca venind, ca un ecou, din transeele Primului Razboi Mondial
rasuna versurile lui Mircea Dem. Radulescu, adresate siragului
de ostasi fara nume, "chemati de idealul spre care nazuiam, / Padure secerata de moarte, ram cu ram, - / Ce-ati suferit cum
nimeni n-a suferit pe lume, / Martiri ce-ati dat, prin moarte,
viata � acestui Neam! // In veci marire voua! Sub flamuri si
drapele, / Divizii, regimente v-ati napustit in zbor.�
Dorind, "de la Vladica pana la Opinca�, o reintregire a
hotarelor, care sa fie "de la Nistru pana la Tisa, de la Dunare si
Marea Neagra pana dincolo de culmile Carpatilor� � cum se
exprima I.P. S. Calinic Argeseanul � doar �o turma si un pastor�,
ei, luptatorii, au scris epopeea jertfei, in numele daruirii marete
si sfinte, in auz mereu cu inclestarile bataliilor, in priviri cu
sfantul nostru Tricolor. In ceasul tainei si al Reinvierii, cantarea
Romaniei Mari peste lacrima - "a cantecului floare�, aducandu-ne
aminte de cei viteji si buni, "martori ai jertfei sfinte�, care,
"prin moarte au dat viata unui Neam�. Acum "sub ierburi
ducandu-si somnul de veci�, sa le asezam, oprindu-ne o clipa,
recunostinta noastra, sub Tricolor, imnul nemuritor: "Trei culori
cunosc pe lume / Ce le tin ca sfant ador, / Sunt culori de-un
vechi renume, / Amintind de-un brav popor. / Rosu-i focul
ce-mi strabate, / Inima-mi plina de dor, / Pentru sfanta libertate / Si
al patriei amor. / Auriu, ca mandru soare, / Fie-al nostru tricolor, /
Punerea-n eterna floare / Si de-un luci netrecator. // Iar albastru
e credinta ce-o nutrim, far-de schimbare / Pan� la moarte o sa
fim. // Pan� pe ceriu si cat in lume / Vor fi aste trei culori, / Vom
avea un falnic nume / Si un falnic viitor, / Iar cand, fratilor,
m-oi duce, / De la voi si-o fi sa mor, / Pe mormant atunci sa-mi
puneti / Mandrul nostru tricolor.� (Muzica: Ciprian Porumbescu);
"Pe-al nostru steag e scris: Unire / Unire-n cuget si-n simtiri /
Si sub mareata lui umbrire / Vom infrunta orice loviri. // Acela-n
lupta grea se teme / Ce insusi e ratacitor, / Iar noi, uniti in orice
vreme, / Vom fi, vom fi, invingatori. // Am inarmat a noastra
mana, / Ca sa pazim un scump pamant, / Dreptatea e a lui
stapana, / Iar Domn e adevarul sfant. // Si-n cartea vesniciei
scrie / Ca tari si neamuri vor pieri, / Iar tara noastra, cu mandrie,
/ Etern, etern va inflori. // Traiasca Romania Mare, / Cu Bucovina
si Ardeal, / Latind cu fal � al ei hotar, / Pe mostenirea lui Traian
//�.// Invingatori cu verde lauri / Noi fruntea nu ne-o-mpodobim /
Nici scumpele gramezi de aur, / Drept rasplatire nu dorim. / Stiind
ca-n viata trecatoare / Eterne fapte-am savarsit, / Si chinul mortiingrozitoare,
/ Bogat, bogat ni-e rasplatit� (Versuri: Andrei
Bereseanu, muzica: Ciprian Porumbescu). Oare poate fi inchipuit
"Imnul Eroilor� fara Tricolor?! Imposibil!
Ziua Imnului National nu ar putea fi conceputa fara Ziua
Drapelului National - "Ziua Tricolorului�. Semnificative pentru
istoria poporului roman, ele constituie un prilej de comemorare
a evenimentelor istorice, glorioase, care ne-au jalonat existenta
multimilenara, lupta inaintasilor, sacrificiile lor pentru unitatea
statala, pentru libertate si neatarnare. Moment potrivit pentru
a ne aminti cuvintele domnitorului Alexandru Ion Cuza, acel
"om nou la vremuri noi�, cum il numea Kogalniceanu: "Steagul
este Romania, acest pamant binecuvantat al patriei, stropit cu
sangele strabunilor nostri si imbelsugat cu sudoarea muncitorului.
El este familia, ogorul fiecaruia, casa in care s-au nascut parintii
si unde se vor naste copiii nostri. Steagul e, totodata, trecutul,
prezentul si viitorul tarii: intreaga istorie a Romaniei.�

Lasă un comentariu