C u l t u r a s i a r t a

EMINESCU SI CAILE FERATE ROMANE

Jefuirea Romaniei prin afacerea Strousberg

In prima editie a volumului POESII de Mihai Eminescu (editata de Titu Maiorescu, in 1883), din poezia DOINA lipseste un
vers: "Si cum vin cu drum de fier� ("De la Turnu-n Dorohoi/ Curg dusmanii in puhoi/ Si s-aseaza pe la noi;/ Si cum vin cu drum
de fier/ Toate cantecele pier,/ Zboara pasarile toate/ De neagra strainatate etc.�). Absenta acestui vers nu este nici
intamplatoare, nici nevinovata.
Titu Maiorescu era un tip extrem de scrupulous si de pedant cand era vorba de textul tiparit, mai ales in cazul unei personalitati uriase ca Eminescu.
Absenta versului este o omisiune intentionata, iar explicatia, oricat ar parea de fortata, o gasim in celebra afacere Strousberg. Prin aceasta neinspirata
tranzactie, statul roman concesionase constructia cailor ferate unuia dintre cei mai mari escroci internationali de la vremea aceea, Bethel Heinrich
Strousberg, mai exact concernului german condus de acesta.

Prima locomotiva construita
pe teritoriul Romaniei (Resicza 2, 1872)

Afacerea, initiata cu acordul si sprijinul regelui, a fost o hotie fara precedent in istoria Romaniei, iar
scandalul a fost atat de mare, incat l-a adus pe Carol in pragul abdicarii. El picase, de fapt, intr-o capcana
intinsa de conationalii sai germani si de raii sfatuitori corupti din guvern, in special liberalii. Scandalul a
durat 12 ani: de la 10 septembrie 1868, cand a fost ratificat de Parlament contractul cu concernul Strousberg
(cu sprijinul guvernului liberal condus de Stefan Golescu), pana in la 11 aprilie 1880, cand s-a format
"Directiunea princiara a Cailor Ferate Romane�, iar sistemul feroviar a inceput sa fie rascumparat si sa
intre in administrarea statului.
Pozitia lui Eminescu, ziarist extrem de bine informat, in legatura cu jaful colosal asupra Romaniei, pe
care l-a constituit afacerea Strousberg, a fost ferma si clara, si o exprimase inca din 1876, in "Curierul de Iasi�: "Drumurile noastre de fier, in fine, au
fost construite cu totul in interesul strainilor. Ele nu raporteaza decat 2.000.000 pe an si se cheltuieste cu ele peste 40.000.000; diferenta toata iesa din
tara din punga a 700.000 contribuabili pentru preumblarea mai comoda a 30.000. Daca s-ar fi facut un drum de fier de la Galati la Marea Neagra si acolo
un port pentru esportul granelor noastre, s-ar fi servit intr-un alt mod interesele tarei�. (Observam aici si nuantarile economice facute de Eminescu
intre "CFR Calatori� si "CFR Marfa�).
Si totusi, ce legatura este intre Titu Maiorescu si cenzurarea versului "Si cum vin cu drum de fier�? � ar putea
intreba cineva. Exista o asemenea legatura? Exista! Maiorescu, care era lider al Partidului Conservator (dusmanul
liberalilor) si care, in Parlament, pleda impotriva afacerii Strousberg, in particular era avocat al firmei Strousberg
IMPOTRIVA STATULUI ROMAN. Oricat ne-ar retine anvergura culturala a "protectorului� lui Eminescu, nu putem
evita concluzia care se impune de la sine: Titu Maiorescu a fost un tradator de tara. Ceea ce Eminescu nu putea
fi, mai ales ca stia in detaliu toate dedesubturile afacerii Strousberg. Iar Titu Maiorescu stia ca Eminescu stie...
Asa ca, la scurta vreme dupa ce marele poet national era bagat in camasa de forta si inchis la spitalul Sutu,
Maiorescu ii tiparea, la Editura Socec, primul volum de "Poesii�. In care, dintr-o excesiva prudenta ardeleneasca,
a eliminat acel vers "periculos�, ce putea fi interpretat ca o aluzie la afacerea Strousberg. Caci, in 1883, ecourile
scandalului inca nu se stinsesera.
Experienta dramatica a afacerii Strousberg a facut ca, incepand cu 11 aprilie 1880, statul roman sa renunte definitiv la concesionarile care
generasera dezastrul economic al Romaniei si nenumaratele scandaluri politice. De fapt, nu chiar definitiv, ci doar pana astazi. Caci decizia iresponsabila
a unui ministru liberal, pe nume Relu Fenechiu, readuce Caile Ferate Romane la momentul afacerii Strousberg�

Cine era industriasul escroc Strousberg?

Bethel Henry Strousberg (20 noiembrie 1823 - 31 mai 1884) a fost un industrias evreu din Germania. Dintre antecedentele sale infractionale cea mai rasunatoare sa
petrecut in 1847 in Anglia. Fiind angajat ca agent al mai multor companii de constructii, a sustras o parte din banii destinati platilor si a fost arestat de politie in
momentul in care voia sa fuga cu vaporul in America. A fost judecat si condamnat la sase luni de munca silnica (cu executare!).
A urmat marea lovitura din Romania, dar nici aceasta nu s-a terminat prea bine pentru ca, in 1875, a intrat in faliment, in plina derulare a contractului.
A mai incercat o escrocherie financiara cu o banca din Rusia, dar a fost din nou prins, judecat si "retrocedat� Germaniei. Ultimii ani si i-a petrecut
scriindu-si memoriile si incercand sa-si reabiliteze imaginea prin diverse proiecte. N-a mai apucat. A murit pe 31 mai 1884, la Berlin.
MIRON MANEGA (Sursa: certitudinea.ro)

COTIDIANUL "CUVANTUL LIBER� TARGU-MURES si
LIGA SCRIITORILOR ROMANI DE PRETUTINDENI,
in colaborare cu
DESPARTAMANTUL JUDETEAN MURES AL "ASTREI�,REVISTA "VATRA VECHE� TARGU-MURES,
ASOCIATIA "MARIS DAVA� TARGU-MURES
va invita

Vineri, 21 iunie 2013, ora 16, in Sala "Nicolae Tonitza� a Hotelului "Continental� din Targu-Mures, pentru a participa la
Colocviile "Cuvantul liber� � "PUNTI DE LUMINA�,
editia a II-a

Programul include:

Vineri, 21 iunie, intre orele 16-17.30:

Lansarea volumelor nr. 54 si 55 ale dictionarului "PERSONALITATI ROMANE SI FAPTELE LOR. 1950-2010�, de
CONSTANTIN TONI DARTU. Editura "Studis�, Iasi, 2013.

Prezinta: AL.FLORIN TENE, presedintele Ligii Scriitorilor Romani de Pretutindeni, prof. CONSTANTIN TONI DARTU
si jurnalista MARIANA CRISTESCU. Participa si rostesc alocutiuni personalitati implicate in volume.

Orele 18.00-20.30: "EMINESCIANA�.

Sustin comunicari, invitati de onoare, domnii: prof.univ.dr.VICTOR CRACIUN, presedintele Ligii pentru Unitatea
Romanilor de Pretutindeni ("Eminescu si Transilvania�), general (r.) dr. MIRCEA CHELARU, vicepresedintele Ligii
pentru Unitatea Romanilor de Pretutindeni ("Eminescu si problema nationala�), jurnalistul si scriitorul MIRON
MANEGA ("Eminescu, deposedat post-mortem�), si gazdele: scriitorii publicisti LAZAR LADARIU, presedinte al
Despartamantului judetean al ASTREI, redactor-sef al cotidianului "Cuvantul liber� ("Actualitatea lui Eminescu�),
dr. NICOLAE BACIUT, directorul Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniu National ("L-am cunoscut
pe Eminescu�), scriitorul RAZVAN DUCAN ("Iubirile lui Eminescu�).

Recital din lirica eminesciana.

In acelasi context, vor fi lansate cele mai noi volume, aparute la Editura "Nico�, sub semnatura scriitoarei
MARIANA CRISTESCU, autoarea proiectului. Prezinta: NICOLAE BACIUT (editorul) si prof. PETRE CURTICAPEANU.
Accesul este liber.

Ora 21.00: Dineu pentru oaspeti.

Accesul pe baza de invitatie personalizata.

*

In cadrul proiectului "Punti de lumina�, Galeria de arta a cotidianului "Cuvantul liber� (Targu-Mures, str. Gheorghe Doja nr.9, et. II) gazduieste,
in aceeasi perioada, Expozitia de icoane neobizantine (aur pe lemn) realizate de reputatul plastician CALIN BOGATEAN.

Floare albastra

"Iar te-ai cufundat in stele

Si in nori si-n ceruri nalte?

De nu m-ai uita incalte,

Sufletul vietii mele.

In zadar rauri in soare

Gramadesti-n a ta gandire

Si campiile Asire

Si intunecata mare;

Piramidele-nvechite

Urca-n cer varful lor mare

Nu cata in departare

Fericirea ta, iubite!�

Astfel zise mititica,

Dulce netezandu-mi parul.

Ah! ea spuse adevarul;

Eu am ras, n-am zis nimica.

"Hai la codrul cu verdeata,

Und-izvoare plang in vale,

Stanca sta sa se pravale

In prapastia mareata.

Acolo-n ochi de padure,

Langa bolta cea senina

Si sub trestia cea lina

Vom sedea in foi de mure.

Si mi-i spune-atunci povesti

Si minciuni cu-a ta gurita,

Eu pe-un fir de romanita

Voi cerca de ma iubesti.

Si de-a soarelui caldura

Voi fi rosie ca marul,

Mi-oi desface de-aur parul,

Sa-ti astup cu dansul gura.

De mi-i da o sarutare,

Nime-n lume n-a s-o stie,

Caci va fi sub palarie
S-apoi cine treaba are!

Cand prin crengi s-a fi ivit

Luna-n noaptea cea de vara,

Mi-i tinea de subsuoara,

Te-oi tinea de dupa gat.

Pe cararea-n bolti de frunze,

Apucand spre sat in vale,

Ne-om da sarutari pe cale,

Dulci ca florile ascunse.

Si sosind l-al portii prag,

Vom vorbi-n intunecime;

Grija noastra n-aib-o nime,

Cui ce-i pasa ca-mi esti drag?�

Inc-o gura - si dispare.

Ca un stalp eu stau in luna!

Ce frumoasa, ce nebuna.

E albastra-mi, dulce floare!

Si te-ai dus, dulce minune,

S-a murit iubirea noastra

Floare-albastra! Floare-albastra!

Totusi este trist in lume!

MIHAI EMINESCU

Lasă un comentariu