Domnule presedinte,
Doamnelor si domnilor consilieri,
Onorati invitati
Sedinta extraordinara de azi, dedicata aniversarii
Centenarului Palatului Culturii din Targu-Mures, are
o semnificatie aparte, in sensul ca, prin desfasurarea
ei, se evidentiaza, si in acest mod, atentia si respectul
administratiei judetului Mures fata de un simbol al
culturii muresene, Palatul Culturii fiind un spatiu cu
totul deosebit, in care viata spirituala a comunitatii
noastre s-a manifestat, sub diferite forme, pe
parcursul ultimei sute de ani. De altfel, acest edificiu
se constituie intr-o emblema a orasului nostru,
binecunoscuta in tara si in strainatate. Nu putem
decat sa fim recunoscatori celor care, prin munca
lor, au contribuit la constructia acestui edificiu, dar
si celor care l-au ingrijit si pastrat pentru ca si
generatiile viitoare sa se bucure de el.
Este acceptata ideea ca un edificiu dedicat vietii
spirituale, oricat de impunator este, nu-si poate
indeplini menirea decat atunci cand si cei care-l
populeaza stiu sa-l utilizeze si sa-l valorifice. Din acest
punct de vedere, la Targu-Mures, Palatul Culturii, prin
calitatea oamenilor care compun aceasta comunitate,
cred ca si-a indeplinit menirea si isi merita numele.
Ma folosesc de acest moment pentru a sublinia
faptul ca Consiliul Judetean Mures, in calitatea sa
de autoritate a administratiei publice locale, a
actionat cu consecventa pe parcursul ultimilor noua
ani, perioada de cand am onoarea sa fac parte din
structura sa si pe care o cunosc indeaproape, sa-si
indeplineasca misiunea de a coordona si sprijini
realizarea serviciilor publice de interes judetean, atat
in plan economic, cat si social-cultural. In contextul
de fata doresc sa accentuez componenta culturala
a acestor servicii. Acest gen de activitate s-a derulat
si se deruleaza, atat prin institutiile culturale aflate in
directa sa subordonare, cat si prin asociatii, fundatii
si alte organizatii nonguvernamentale, care organizeaza
diverse programe si proiecte culturale cu
sprijin partial obtinut prin competitie din partea
Consiliului Judetean Mures. Conform datelor contabile
oficiale, in perioada mentionata ponderea
capitolului cultura din bugetul anual al Consiliului
Judetean s-a situat in intervalul 9,51%-17,31%, media
ultimilor 10 ani fiind de 12,61%. Se poate comenta
faptul ca aceasta cota-parte este sub necesitatile
reale ale acestui domeniu, dar, in acelasi timp, trebuie
avute in vedere resursele disponibile, precum si
multiplele prioritati legate de domeniul sanatatii si al
asistentei sociale, precum si de asigurare a
infrastructurii judetului.
Pentru a avea un element de comparatie, pot
mentiona faptul ca, pentru anul 2013, in Legea
bugetului statului cheltuielile prevazute pentru
Ministerul Culturii sunt de circa 1,5%. Si poate nu este
lipsita de semnificatie si o statistica, care arata ca,
din totalul bugetului unei familii, la noi in tara doar 4,9
procente sunt destinate pentru cheltuieli de natura
culturala, media europeana fiind de 8,9 procente. In
Finlanda, Danemarca si in Suedia, ponderea acestor
cheltuieli este de peste 11 procente.
Pentru a avea o idee mai concreta despre spectrul
larg de activitati culturale care sunt prevazute sa se
desfasoare in anul 2013, cei interesati pot consulta
Anexa la HCJM nr. 66, din 25 aprilie 2013, unde, la
sectiunea 12 - "Programul principalelor actiuni
culturale ale institutiilor de cultura subordonate
Consiliului Judetean Mures�, vor gasi un numar de
319 activitati punctuale care se adreseaza tuturor
categoriilor de cetateni din judet. La acestea se
adauga un numar de 268 de evenimente organizate de
asociatii si fundatii care au depus cereri de sprijin din
partea Consiliului Judetean Mures in cadrul competitiei
de proiecte derulate in baza OUG nr.84 din 2008.
Enumerarea facuta ne da o imagine, sub aspect
cantitativ, al activitatilor culturale desfasurate sub
patronajul Consiliului Judetean Mures. Evident, este
foarte importanta si calitatea acestora pe care o pot
aprecia doar concetatenii nostri, care sunt beneficiarii
acestor manifestari.
Pentru ridicarea nivelului calitativ al activitatilor din
domeniul cultural, precum si pentru o optimizare a
cheltuirii fondurilor alocate acestui domeniu, cred ca
se impune, cu necesitate, ca pentru perioada 2014 2018 sa se conceapa, in premiera, in cadrul Consiliul
Judetean Mures, o "Strategie culturala a judetului
Mures�, pe care toate institutiile de profil sa o respecte
si sa se plieze in vederea realizarii ei. Aceasta strategie
ar trebui sa aiba in vedere cel putin trei directii
strategice, si anume: desfasurarea unei vieti culturale
la standarde ridicate, in concordanta cu specificul
national; mentinerea multiculturalitatii, ca element sine
qua non al asigurarii coeziunii sociale; integrarea
culturii muresene in spatiul cultural national si
european. Pentru fiecare directie strategica pot fi
identificate un mare numar de obiective si masuri
specifice. Exista deja modele de acest fel in cadrul
altor consilii judetene (de exemplu in judetul Timis).
Personal nu cred ca regionalizarea, care urmeaza
sa se desfasoare in perioada imediat urmatoare, va
anula necesitatea acestui demers.
As incheia scurta mea interventie, facand o trimitere
la o idee care spune ca intre cultura si calitatea vietii
exista o stransa dependenta. Tot ceea ce facem in
Consiliul Judetean Mures pentru cei care ne-au ales
si pentru generatiile care ne urmeaza are in vedere
cresterea calitatii vietii. Este marea noastra
responsabilitate, pe care ne-am asumat-o toti cei care
ne aflam aici ca membri ai acestui consiliu.
Va multumesc pentru atentie.
Prof. univ. dr. ing. VASILE BOLOS,
consilier judetean USL(PSD)
(Alocutiune prezentata in sedinta festiva a
Consiliului Judetean Mures din 7 iunie 2013)
