Ziua națională fără fumat este marcată în 20 nov. 2014 și este un prilej de conștientizare a populației largi și a forurilor de decizie asupra pericolului pe care îl reprezintă fumatul activ și pasiv asupra sănătății indivizilor, a mediului înconjurător și a societății. Mesajele transmise în această zi de luptă împotriva fumatului au rolul de a contribui la protejarea generațiilor prezente și viitoare față de efectele nocive ale fumatului.
Tabagismul cronic este un viciu, dar și o boală cu consecințe notabile asupra aparatului respirator și a întregului organism. Tabagismul este răspândit pe întreg globul „pandemie tabagică" cu caracter agresiv și consecințe nefaste asupra sănătății. În ciuda campaniilor antitabac, desfășurate în întreaga lume, numărul total de fumători este în creștere. Fumatul este cauza cea mai ușor evitabilă de morbiditate și mortalitate.
La nivel global, consumul de tutun omoară anual aproape 6 milioane de oameni, din care 600 de mii sunt nefumători, expuși fumatului pasiv. Este important ca acest fenomen să fie combătut, deoarece se estimează că, până în anul 2030, se va ajunge la o creștere a mortalității, de la 6 milioane, la 8 milioane de oameni în fiecare an, în special din țările cu venituri mici și medii. Consumul de tutun este cea de-a doua cauză de mortalitate (după HTA), acesta fiind în momentul de față responsabil de moartea unui adult din 10.
Fumatul activ sau pasiv determină efecte nocive respiratorii dar și sistemice (afecțiuni acute și cronice, maligne și nemaligne).
La nivelul aparatului respirator: bronșită acută, cronică, emfizem, BPOC, cancer bronhopulmonar și pleural. precum și creșterea riscului la infecții respiratorii, inclusiv TBC. Efecte dezastruoase apar și la nivelul aparatului cardiovascular: accelerarea aterosclerozei, cardiopatia și accidente vasculare ischemice cerebrale/periferice, hipertensiune arterială. La nivelul aparatului digestiv, fumatul produce degradarea dinților, stomatite și gingivite, cancere de limbă și buze, frecvență mai mare a cancerului gastric și a ulcerelor peptice. Efecte nedorite sunt și cele cosmetice (îmbătrânirea pielii, halena), risc crescut de apariție a cataractei și a tiroiditei autoimune, anemie, oboseală musculară sau depresie.
Alte efecte nocive ale fumatului sunt: scăderea potenței sexuale și a libidoului, dismenoree, menopauză precoce, sterilitate, avorturi spontane, nașteri premature și greutate mică la naștere a noilor născuți din mame fumătoare, risc malformativ, mortalitate perinatală crescută.
Mijloacele utile de educație pentru neînceperea fumatului și pentru renunțarea la fumat sunt: sfatul minimal repetat la orice consultație medicală (sfatul adresat pacienților și aparținătorilor), propagarea educației antifumat în media cu campanii largi radio - TV gratuite, informarea grupurilor «target» elevi, studenți, adolescenți, gravide, personal medical.
Pacienții cu dependentă nicotinică și patologie secundară determinată de fumat beneficiază de consultații și tratamente specializate în cabinetele dedicate din Clinicile și Spitalele de Pneumologie, cu recomandare de medicație de substituție nicotinică, medicație de suport îndelungat a abandonării fumatului (Bupropion sau Vareniclina), suport psihologic, reabilitare respiratorie, precum și investigații/tratament pentru complicațiile fumatului cronic.
În anul 2013, OMS a îndemnat statele membre să implementeze art. 13 din Convenția Cadru de Control a Tutunului, care se referă la interzicerea publicității, sponsorizării și promovării tutunului astfel încât cât mai puține persoane să fie tentate să fumeze. Un loc important în combaterea fumatului îl ocupă încurajarea mobilizării locale și naționale în vederea contracarării tendinței companiilor din industria tutunului de a submina legislația antifumat. Autoritățile vor interzice publicitatea, sponsorizarea și promovarea tutunului. Cunoașterea și combaterea fenomenului tabagism cronic trebuie să fie permanent în atenția întregului personal sanitar în cadrul acțiunilor de educație sanitară pentru prevenirea efectelor nocive ale acestuia și creșterea nivelului de sănătate al populației.
