În urmă cu 127 de ani, la data de 21 noiembrie, Petre Ispirescu, unul dintre cei mai de seamă povestitori români, folclorist, scriitor, editor și tipograf a plecat în căutarea tinereții fără bătrânețe și a vieții fără de moarte. Tată a zece copii și om de litere prin formarea sa în diferite tipografii de renume ale anilor 1850 - 1860, devine cunoscut în viața literară datorită basmelor sale gustate din plin de cititorii jurnalului „țăranul Român" și transmise de-a lungul anilor, cum sunt: „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte", „Prâslea cel voinic și merele de aur", „Balaurul cel cu șapte capete", „Fata de împărat și pescarul", „Fiul vânătorului", „Aleodor Împărat", „Greuceanu", „Ileana Sînziana", „Sarea în bucate" și multe, multe altele.
Activitățile sale în domeniul literelor s-au ramificat prin deschiderea pe cont propriu a Tipografiei Academiei Române și conducerea Imprimeriei de Stat, pe lângă publicarea lucrărilor sale etalon: „Legendele sau basmele românilor", „Snoave sau povești populare adunate din gurile acelora care știu multe", „Ispravele și viața lui Mihai Viteazul", „Poveștile unchiașului sfătos". Prin prisma preocupărilor sale de bază, Petre Ispirescu rămâne în istoria literaturii române ca primul scriitor român care s-a dedicat valorificării folclorului pentru copii.
Limbajul lucrărilor sale poartă amprenta povestitorului anonim, fiind redate într-un limbaj popular care, în zilele noastre, face deliciul micilor cititori. Prima sa culegere de basme a fost tipărită în anul 1862, devenind o raritate bibliografică. Basmele sale au stat și la baza unor producții cinematografice cum sunt „Aleodor Împărat" - 2004 și „Tinerețe fără bătrânețe" - 1968, conferindu-i astfel lui Ispirescu și rolul de scenarist. Recunoscători pentru toate comorile unice lăsate urmașilor neamului, aducem un pios omagiu celui care a fost Petre Ispirescu, povestitorul care a presărat sarea în bucatele literaturii pentru copii.
