Motto: Omul este de acord întotdeauna cu lucrurile pe care le cunoaște mai puțin.
Deseori, după un scrutin electoral, învingătorii jubilează, iar „perdanții" se jeluiesc în versuri sau în proză, invocând lucruri și acțiuni pe care nu le-au luat în calcul în aplicarea tacticii și strategiei electorale aplicate.
La noi, luatul prin surprindere, cred că este o zestre genetică, din moment ce înregistrăm un fiasco total în toate împrejurările imprevizibile și în majoritatea domeniilor de activitate.
Tot după un asemenea eveniment politic, se rup rândurile, nu la comandă ca în armată, ci intempestiv. Protagoniștii înțeleg a fugi către cele patru puncte cardinale, întrucât conducătorii pierzători se reculeg „în loc cu verdeață", departe de frică și întristare, lăsând vasele electorale în derivă.
Alegerile, întotdeauna au constituit un câmp de luptă pentru cucerirea și preluarea puterii, iar voturile s-au transformat în locuri. De data aceasta bătălia s-a dat pe un câmp de luptă numit România, iar miza a fost ocuparea unui singur loc, și anume funcția de Președinte al României.
Sistemul electoral românesc, parte integrantă al celui european, are la bază principiul dualismului, adică al desemnării și al reprezentării. Este vorba, în concret, de desemnarea conducătorilor politici și al reprezentării de către aceștia a societății civile și a tuturor cetățenilor cu drept de vot.
Aici este cheia. Dacă factorii politici, respectiv formațiunile politice participante la orice scrutin electoral ar ține cont de acest principiu, și l-ar integra în strategiile lor electorale, rezultatul ar fi cu totul altfel. Ar dispărea conducătorii politici cu antecedente penale și imorale, nu ar mai avea loc discuții interminabile în Parlament despre chestiuni lingvistice și de etimologie a cuvintelor, precum interdicție sau incompatibilitate, și, în final, am avea o reprezentare fidelă a ceea ce înseamnă societatea românească, în general.
O altă cauză, care conduce inevitabil, după opinia mea, la o „jale mare postelectorală", în tabăra „perdanților" electorali, ar fi și aceea ca, în mintea lor, și nu numai a lor (vor fi cu siguranță și „perdanți" viitori) nu au reprezentarea că, de fapt, lupta pentru putere este arbitrată întotdeauna de electorat.
Orice încercare persuasivă, manipulatorie sau de orice natură, menită să ignore electoratul, indiferent unde se află, este o greșeală cu urmări fatale a celui care o comite.
Abraham Lincoln, cel de-al XVI-lea președinte al SUA, spunea, într-o celebră frază că „votul este mai puternic decât glonțul". Tot el, în afirmația „dă-mi șase ore ca să tai un copac, și voi petrece primele patru la ascuțirea lui", a fost preluată creator, și cu succes, în strategia electoratului câștigător la alegerile din noiembrie a.c., prin sintagma „ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT".
Din păcate, noi, românii, alocăm foarte puțin timp pentru ascuțitul uneltei când vrem să facem ceva și, așa cum spunea un veritabil om de cultură contemporan, „devenim deseori victime participând la erorile altora".
