O întrebare: oare de ce unii oameni de afaceri, bogați, fără grija zilei de mâine, se înghesuie pe slujbele la stat? De ce un tip având venituri lunare cu mult peste 10.000 de euro, cu case, cu conturi și mașini de lux, se aruncă imediat asupra unui salariu de sub 1.000 de euro? Răspunsul? Simplu: pentru că statul român este o uriașă mașinărie de spoliat banii altora. Adică, ai noștri (pe hârtie), ai tuturor, care plătim taxe, impozite, amenzi, CAS-uri etc.,etc. Totul funcționează după un „sistem" reglat (conturat) în ultimii 24-25 de ani. Se aseamănă perfect cu un cartel, iar regulile sunt făcute de capii săi, oamenii politici.
Funcțiile de stat (spre deosebire de la privat), dreptul de semnătură (ștampilă) pentru grămezile de bani publici sunt distribuite politic. Cum vă explicați faptul că, în campaniile electorale, numeroase firme sponsorizează partidele cu milioane de euro? Iarăși, simplu: prin aceea că, după victoria în alegeri, sponsorilor li se returnează înzecit banii, prin contractele încheiate cu statul și prin influențele pe care le exercită asupra politicului.
Pe de altă parte, politicianul de rang înalt își negociază un portofoliu de funcții pe care-și pune oamenii săi. De obicei aceștia sunt cei care l-au ajutat pe politician, cu sudoare și bani, să ajungă în funcție. De oameni care aveau deja bani și oarecare disponibilitate. Ei devin echivalentul locotenenților din cartel. Politicianul se va ocupa apoi să obțină bugete care să asigure propriilor oameni bani de tocat. „Profituri" obținute din comisioane sau din veniturile propriilor firme vampir, care prin interpuși „sug" banii obținuți de politician. Așa se fac bogățiile, așa apar, ca ciupercile după ploaie, bogătașii din Top 300-500 al celor mai bogați oameni din România, deși ei n-au produs nimic.
Norocul este că, de la o vreme, Justiția a cam… tăbărât pe urmele lor. Altfel…
