Când USD (pe atunci, USL) și-a prezentat Programul economic, prima impresie a fost bună! Bună, întrucât îmbina cu destulă abilitate ideile social-democrate (protecție socială etc.) cu cele social-liberale (stimularea investiților, fiscalitate flexibilă etc.), ceea ce putea demonstra că, atunci când există dialog și scop comun, se poate alcătui chiar și tripartit, reunind formațiuni cu doctrine doar aparent antagonice. Un program fezabil. Numai că, între timp, de fostul USD s-a ales praful. Iar… pulberea - USD - scârțâie din încheieturi, când este pus în fața situației de a pune în practică prevederi, inițiale, precum: reducerea treptată, în următorii patru ani, a CAS datorat angajatorului cu 5 puncte procentuale, concomitent cu creșterea progresivă, până în 2016, a salariului minim pe economie până la 1.200 RON; reducerea TVA la producătorii agricoli de la 24% la 9%; revenirea TVA la nivelul de 19%, păstrarea plafonului de 16% și introducerea pe parcursul mandatului a impozitului diferențiat pe venitul salarial cu deductibilități fiscale: cote de 8%, 12% și 16%, ce vor fi stabilite pe grile de venit; reducerea la jumătate a numărului de taxe parafiscale și multe altele…
Așadar, toate bune și frumoase (câtă vreme, unele „mișcări" în acest sens s-au făcut!). Numai că românii nu trăiesc din realitatea virtuală a USL (acum, USD)…Ei se duc la piață și la magazin, plătesc tarife mereu sporite (mai ales, acum, în pragul iernii!), iar prețurile la alimente, potrivit Agrostar, se vor mări. Semn că, încă, măsurile economice ale Guvernului Ponta 3 se lasă așteptate. Studiile academice arată că, în România, sărăcia a devenit endemică. Când vezi (potrivit imaginilor televizate) că mulți pensionari stau noaptea spre a prinde a doua zi punga cu ajutoare alimentare de la primării; că sute de oameni se calcă în picioare pentru a „apuca" alimente cu preț redus de pe la niște supermarketuri; oameni reduși la stadiul unei lupte animalice pentru hrană, nu poți trage altă concluzie decât că sărăcia este încă omniprezentă; că largi categorii sociale s-au dezumanizat, oamenii fiind reduși la nevoi primare.
Or, asta fiind situația - nu cea „văcsuită" în trecut, ori cea cuprinsă, scriptic, în programe viitoare - ar fi trebuit ca cineva să-și fi asumat răspunderea pentru eșecul politicii economice și sociale de până acum, care au împins societatea într-o asemenea mizerie. Dimpotrivă, foștii guvernanți mai bălmăjesc și azi (în opoziție fiind) despre „succesele" lor, despre ieșirea din recesiune, despre dreptul lor de a reveni la putere și câte altele…
Din păcate, România reală nu e cea din discursurile politicienilor, ale guvernanților. E cea pe care o trăim cu toții, cu bune și, mai ales, cu rele. De aceea, ar trebui să ia aminte USD. Coaliție care are, într-adevăr, un program economico-social și financiar bogat, cuprinzător, prin care - dacă se va realiza - , Cabinetul Ponta va dovedi (cum însuși premierul a declarat) că: „Știm să guvernăm România și știm să învățăm din propriile noastre greșeli, că România a avut parte de destulă politică de austeritate". Tot Ponta a spus la lansarea programului: „Vreau să cred că România nu-i va trata întotdeauna pe cei mai slabi sau pe cei care au nevoie de ajutor ca pe o povară, de unde să tăiem, și cred că România are capacitatea de a ieși din blestemul mioritic și că va putea să fie un actor important în Europa". Frumos spus, românii așteaptă acum faptele…
