Cineva zicea că nu mai suportă atâta nepăsare în jurul său. O găseşte aproape peste tot, pe stradă, la serviciu, în familie, ba chiar şi în Biserică. Uită însă că noi înşine purtăm nepăsarea şi o facem manifestată în toate aceste locuri. Să începem aşadar lupta împotriva acestei patimi aducătoare de „moarte sufletească", prin a ne scârbi nu atât faţă de nepăsarea de la colţul străzii, cât faţă de cea dinlăuntrul nostru.
Un pastor american s-a deghizat într-un cerşetor murdar şi s-a dus la serviciul divin de dimineaţă în biserica plină de credincioşi, unde trebuia să fie prezentat ca fiind noul conducător al adunării. S-a plimbat un timp înainte de începere şi cum era mare afluenţă de oameni care veneau la rugăciune, doar un foarte mic procent de credincioşi l-au salutat pe cerşetor. Unora le-a cerut câţiva bănuţi pentru mâncare…dar absolut nimeni nu i-a dat nimic.
A intrat apoi în biserică şi a încercat să se aşeze în faţă, dar oamenii de serviciu i-au cerut să se aşeze în spate. A încercat să salute sau să vorbească cu unii dintre oameni, dar aceştia întorceau capul cu dezgust, după ce îl priveau din cap până în picioare.
Cum era el aşezat în spatele bisericii, a început serviciul divin şi imediat unul din responsabili
s-a dus la amvon şi a declarat că este fericit să facă un anunţ important: „Doresc să prezint în Biserica noastră pe noul pastor!" Oamenii au început să aplaude privind în jur curioşi şi fericiţi să îl cunoască pe noul pastor… Când cerşetorul, care fusese aşezat în spate, s-a ridicat şi a început să înainteze pe culoarul ce ducea spre amvon, toate aplauzele au încetat. Toţi se uitau cu stupoare la el.
După ce a ajuns în faţa lor, a stat un moment în tăcere, apoi a luat microfonul şi a spus: „Atunci va zice Împăratul celor de-a dreapta Lui: Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii. Căci flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi M-aţi primit; Gol am fost şi M-aţi îmbrăcat; bolnav am fost şi M-aţi cercetat; în temniţă am fost şi aţi venit la Mine. Atunci drepţii Îi vor răspunde, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând şi Te-am hrănit? Sau însetat şi Ţi-am dat să bei? Sau când Te-am văzut străin şi Te-am primit, sau gol şi Te-am îmbrăcat? Sau când Te-am văzut bolnav sau în temniţă şi am venit la Tine? Iar Împăratul, răspunzând, va zice către ei: Adevărat zic vouă, întrucât aţi făcut unuia dintr-aceşti fraţi ai Mei, prea mici, Mie Mi-aţi făcut". (Matei 25, 34-40)
După ce a citit acest text, i-a privit pe membrii bisericii şi le-a spus: Astăzi văd numai nişte oameni adunaţi la un loc, dar nu văd Biserica lui Hristos; La revedere… pe săptămâna viitoare!!!
Din volumul „Gânduri printre rânduri sub semnul smereniei", în curs de apariţie la Editura „NICO"
