Dor de Eminescu

Si a fost iar 15 Ianuarie, Ziua nașterii lui Eminescu, Ziua Culturii Naționale.

Am urmărit în acest an modul în care televiziunea, ca cel mai redutabil mijloc de informare-vizionare-influențare, a oglindit aceste evenimente.

Dacă de la televiziunile comerciale nu avem mari pretenții în acest sens, când însă este vorba de cele 2 posturi publice de TV, lucrurile se schimbă. Nu pot afirma că nu au oglindit deloc evenimentele, dar continuăm să o facem doar dintr-o rutină, doar formal, deși televiziunea trebuie să rămână un factor de educație și ne-ar bucura dacă și-ar propune mereu acest lucru. Poate cu toții am așteptat o emisiune de suflet, măcar de o jumătate de oră, care să ne poarte pe la Ipotești, prin Pădurea de argint, prin redacția ziarului „Timpul", etc. (vezi „Adevărul de weekend").

Stim că și TV se zbate cu aceleași probleme financiare deosebite, la ordinea zilei pentru toți, dar așa cum orice cunoscător de calculator poate crea cu puțin efort un filmuleț pe o temă dată sau cunoscutele pps de pe internet, e greu de înțeles

de ce nu s-a putut face o emisiune accesibilă, atrăgătoare, adresată publicului larg, neavizat cultural. Cât despre Ziua Culturii Române, credem că se putea da de câteva ori, în ziua de 15 Ianuarie, o informație, vie și colorată, cu ce înseamnă acest lucru.

Poate vă întrebați de ce îmi dau cu părerea (de fapt e la modă, nu!?) în legătură cu programele TV. Probabil unii dintre noi au urmărit emisiuni pe unele canale comerciale, în care, pe stradă, erau interogați diverși trecători despre Eminescu, iar răspunsurile erau de plâns!!! (parcă ne face plăcere să ne vedem că suntem un popor necivilizat, incult etc.!) De ce se întâmplă asta? Pentru că, se demonstrează și cu această ocazie, școala a rămas, deși veșnic criticată, același luptător de cursă lungă, același sigur luptător pentru educație!

Sunt sigură că, în toate școlile din țară, ziua de 15 Ianuarie este sărbătorită în maniere diferite, dar a devenit aproape o „cutumă" și asta este foarte bine!

Si la Târnăveni evenimentul s-a sărbătorit în toate școlile. Am asistat, din curiozitate, la manifestarea organizată de clasa IV-a de la Gimnaziul de Stat „Avram

Iancu" de către învățătoarea - poet Vanda Ani, la statuia poetului Eminescu din Piața Primăriei. A fost o omagiere diferită față de ceea ce am mai văzut, deși copiii sunt încă mici. Au avut fiecare un desen cu figura poetului în diferite ipostaze sau grafică cu tematică din poeziile sale, viu colorate, iar pe verso, o poezie aleasă de ei. Emoționante au fost și câteva scrisori pe care copiii i le-au adresat poetului: sinceritate și inocență.(„Și noi românii am avut/Un luceafăr pe pământ/Eminescu se numea/În veci

nu-l vom uita" - Popa Codruț, „Poetul nostru, tu ai plecat și ai lăsat razele palide în urma ta. Ai îmblânzit valurile cu poeziile tale. Florile de lumină îți simt lipsa.Tu ai plecat în lumea viselor iar noi am rămas în lumea amintirilor. Când ne-ai părăsit, o ploaie de stele a început să cadă și să plângă - Cu drag, Flavius O.)

M-aș bucura să știu că elevii au rămas cu ceva în minte și suflet. Este de apreciat că d-na Vanda Ani îi familiarizează pe copii de mici cu poezia, știindu-se că, din păcate, poezia este un gen literar mai puțin agreat de cititori.

Deși vremea a fost neprietenoasă, vocile copiilor, cântând și recitând, au reaprins flacăra speranței, inclusiv trecătorii care se opreau din drumul lor, uitându-se cu drag la cei mici.

De noi toți depinde cum vor evolua generațiile care vin, deci haideți să ne implicăm ACUM! Să ne slăvim înaintașii, să-i respectăm, respectându-ne pe noi și cultivându-ne cultura! Doar așa vom dăinui!

Lasă un comentariu