Interlocutor: dr. Claudiu Frâncu - președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România
În perioada 22-23 ianuarie a.c., la Hotel Grand din municipiul Târgu-Mureș, a avut loc Conferința Regională pentru promovarea măsurilor noi, vizate de Pilonul I- Plățile directe de care beneficiază fermierii în perioada 2015-2020, exercițiu financiar pentru care s-a alocat României aproape 11 miliarde de euro, împărțite pe nouă măsuri de finanțare, cu o formă nouă de accesare a acestor bani pentru toți fermierii. Având în vedere că aceste informații au fost extrem de puțin popularizate, iar la 1 martie fermierii trebuie să-și depună documentația la APIA, am purtat o discuție cu dr. Claudiu Frâncu-președintele FCBR, prezent la conferință, alături de peste 100 de președinți de filiale și fermieri din 8 județe din Transilvania:
- Pentru ce forme de sprijin se vor acorda plăți directe, în perioada 2015-2020?
- Noile forme de sprijin financiar sunt: Plățile directe pe suprafață; Plata redistribuitivă - pentru fermieri care exploatează între 5 și 20 de hectare, care vor beneficia de un sprijin în plus de peste 40 euro/ha; Plata pentru tinerii fermieri, care va fi cu 25 la sută față de suma normală /ha; Măsura de înverzire, prin care fermierii sunt obligați să întrețină minimum 5-7 la sută din suprafață înverzită; Plata simplificată - fermierii care primesc până la 1.250 euro subvenții vor depune o singură cerere la APIA și până în anul 2020 nu vor mai fi verificați, vor primi banii acasă, cu condiția să nu renunțe la activitatea agricolă; Obligativitatea ca toți fermierii care încasează peste 5.000 de euro să-și transforme afacerea în persoană juridică. Apoi mai sunt Măsurile de agromediu, zonele defavorizate, sprijin cu plata pe vegetal și zootehnie. Sunt lucruri pe care fermierii trebuie să le cunoască în momentul în care își depun cererile la APIA.
- Cine credeți că trebuie să se implice în transmiterea acestor informații către fermieri?
- Federația noastră este direct implicată în acest proces, prin conferințele regionale, cu susținerea Agenției Naționale de Dezvoltare Rurală. Un sprijin deosebit îl așteptăm din partea mass-media.
- Ce alte probleme de interes pentru fermieri au fost abordate la Conferința de la Târgu-Mureș?
- S-a discutat despre Piața laptelui, aflată în declin. Totodată s-au propus soluții de rezolvare a crizei pentru susținerea fermierilor: etichetarea laptelui și a produselor lactate, pe aceste etichete să fie trecute țara de origine a laptelui; cantitatea de lapte crud, proaspăt, în produsul realizat; procentul de lapte neconservat; procentul de alte produse care nu au nimic cu laptele. Toate acestea, pentru o informare corectă a consumatorului. Vreau să amintesc doar un fenomen prea puțin mediatizat - apariția pe piață a unui sortiment de brânză fără un gram de lapte. Am mai solicitat Guvernului să intervină pentru alocarea unei sume de euro din stocul de intervenție al UE, pentru atenuarea efectelor embargoului cu Rusia; Alocarea unui sprijin financiar din partea UE pentru stocarea privată a produselor din lapte. Trebuie menționat și faptul că fermierii români, în totalitate, apreciază decizia Parlamentului European din ianuarie anul acesta de a lăsa la latitudinea statelor membre decizia de a cultiva organismele modificate genetic. Am solicitat MADR să întreprindă toate măsurile necesare pentru ca fermierii români să înființeze culturi de soia modificate genetic. Numai prin introducerea acestei culturi de soia și în România, fermierii au la dispoziție proteina necesară fermelor de reproducție, la un preț de 25 la sută față de prețul actual. În plus, se va putea exporta soia în valoare de peste 1 miliard de euro/anual în Europa și în celelalte țări din lume.
