EMINESCU ȘI CUZA LA „MARIS DAVA"

Distribuie pe:

Joi, 22 ianuarie a.c., la ceasul la care, la Casa Armatei din Târgu-Mureș, se lansa prima revistă cu profil militar, sub conducerea prof. Nicolae Balint, la câțiva pași distanță, la Casa Memorială „Avram Iancu", prof. Ion Gîju, dădea startul unui eveniment care ar fi trebuit să stârnească nu doar interesul tuturor românilor trăitori în urbe, televiziunilor și gazetelor românești, ci și mai-marilor cetății, care de cele mai multe ori lipsesc. Evident că sunt de prisos comentariile și multiplele scuze ale celor absenți. Repetabila și regretabila stare de fapt aduce, în prim-plan, nu doar interesul, ci, mai mult ca oricând, dezinteresul pentru tot ce-i românesc!

În cadrul evenimentului s-a făcut o paralelă interesantă între două personalități de primă mărime ale românismului: Alexandru Ioan Cuza și Mihai Eminescu.

Prof. univ. dr. Vasile Dobrescu a vorbit despre personalitatea și domnia primului domnitor al românilor după „Mica Unire" de la 1859, mare reformator și întemeietor al României moderne. Demn de remarcat, în excursul ideatic, modul obiectiv de abordare a perioadei în care țara Românească și Moldova au reușit să realizeze visul de veacuri al românilor, unirea, trecând peste barierele și fricțiunile politice. Cuza a fost mai mult decât „părintele" României moderne, el a fost cel care a pus piatra de temelie pentru cultura, jurisprudența, educația și societatea românească în întregul ei. Reformele inițiate de domnitor nu au fost, întotdeauna, pe placul potentaților vremii sau al clerului. Este de înțeles că fără de ele, reformele, noul stat ar fi rămas la nivelul feudalismului timpuriu. Contrar opiniilor, până și abdicarea lui Cuza a avut părțile ei bune. A deschis drumul unui nou curent în politica românească, în modul de raportare la parcursul celorlalte state europene. Aducerea pe tronul țării, a unui principe străin, avea să însemne, pentru noi, un alt mod de a înțelege noțiunea de patriotism.

Cu verva unui adevărat tribun, Lazăr Lădariu ne-a creionat un Eminescu mai presus de cuvinte, geniul și „omul total", gazetarul fără egal, care va fi foarte greu vreodată de egalat. Enciclopedismul și munca titanică ale Marelui Poet vor rămâne un jalon de referință pentru limba și cultura românească, împotriva tuturor detractorilor săi. Cu Eminescu, la fel ca și cu domnitorul Cuza, începe o epocă al cărei ecou va străbate secolele. Cele două mari personalități se vor lega, indisolubil, de istoria neamului românesc.

Despre „universalitatea" lui Eminescu avea să ne vorbească, într-un mod agreabil și poetic, prof. Petre Curticăpean. Exegeza distinsului dascăl merită dată spre studiu celor doritori să afle lucruri inedite despre opera Poetului.

Ca un corolar al evenimentului patronat de Societatea Culturală „Maris Dava" a fost prezența elevilor de la Colegiul Național „Alexandru Papiu Ilarian", Bogdan Baciu și Dragoș Burghelea, care au pus în scenă, cu dăruire și har, versurile eminesciene, mai actuale ca oricând.

În încheiere poetul Mircea Dorin Istrate a recitat „Cântec pentru Eminescu", în aplauzele asistenței.

Lasă un comentariu