Joi, 4 februarie 2015, în organizarea Societății Cultural-Patriotice „Avram Iancu", a Asociației Culturale „Maris Dava" și a Despărțământului Central Județean Mureș al ASTREI, la Casa Memorială purtând numele simbolului național Avram Iancu, Craiul Munților, a avut loc reuniunea culturală cu interesanta temă: „Patriarhia Ortodoxă Română - 90 de ani de la înființare" și „Miron Cristea - primul Patriarh al României".
Avându-l moderator al reuniunii culturale pe domnul Ioan Berța, președintele Societății Cultural-Patriotice „Avram Iancu", au conferențiat părintele paroh dr. Nicolae Gheorghe Șincan și prof. univ. dr. Vasile Dobrescu.
Vorbind despre ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie, eveniment de la care, chiar în ziua de 4 februarie 2015, se împlineau 90 de ani, părintele Nicolae Gheorghe Șincan a trecut în revistă șirul evenimentelor religioase, care s-au derulat de atunci, în cei 130 de ani de autocefalie și în cei 90 de ani de patriarhat al Bisericii Ortodoxe Române, încheind: „Decizia Sinodului și a Statului Român a fost acceptată și de Patriarhia ecumenică, în iulie 1925, iar la 1 noiembrie a fost înscăunat Mitropolitul Primat Miron Cristea ca primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române". Comunicarea, deosebit de interesantă, a fost publicată, integral, în „Cuvântul liber" de vineri, 6 februarie 2015.
Despre primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea, cu rădăcinile, cu obârșiile părintești în satul Deleni (Potoc), născut la Toplița, fiu de țărani, devenit, prin timp, făclie luminătoare a timpului, „devotat slujitor al Bisericii strămoșești, neobosit luptător pentru unitatea și propășirea neamului", a conferențiat prof. univ. dr. Vasile Dobrescu. Miron Cristea s-a zbătut pentru neamul românesc din Ardeal. Iubindu-și neamul, limba și obiceiurile strămoșești, ca episcop de Caransebeș, a ținut, la 1 Decembrie 1918, predica aceea de neuitat, de după slujba religioasă din Catedrala Reîntregirii Neamului, cuvinte așezate ca într-un poem: „Doamne,/Tu ai văzut strâmtoarea părinților noștri/Și ai auzit strigarea lor,/Căci se făcuseră ei ca floarea de brumă/Și plecat spre pulbere era sufletul lor/Și trupul lor lipit de pământ". A făcut parte din delegația transilvănenilor care au trecut munții și au dus la București documentele Unirii de la 1 Decembrie 1918, pentru a fi înmânate regelui Ferdinand, când primul ministru al României, Ionel Brătianu, exclama, îmbrățișându-l: „Vă așteptăm de o mie de ani și ați venit ca să nu ne mai despărțim niciodată!". Patriarh al Bisericii Ortodoxe, membru onorific al Academiei Române, stâlp și animator entuziast al ASTREI, cel cu ideea înființării Muzeului Etnografic și de Artă din Sibiu, a Reuniunii Române de Muzică, mereu în conflict cu Budapesta și Viena, cel care înființează noua eparhie de la Cetatea Albă (Basarabia) și le reînființează pe cele ale Tomisului, Oradei Mari, Vadului, Feleacului și Clujului, care asigură regența, prim-ministru, consilier al Coroanei, patriarhul Miron Cristea a fost o mare personalitate culturală „de gen șagunian", o culme dintre cele mai falnice ale istoriei noastre naționale, așezând, mai presus de toate, dragostea de neam, de limbă, de credință și lege românească.
În cadrul reuniunii culturale amintite, domnul Lazăr Lădariu, președintele Despărțământului Central județean Mureș al ASTREI, a adus unele completări privind personalitatea complexă a Patriarhului Miron Cristea, cu numele înscris, în „Cartea de aur" a istoriei și a credinței ortodoxe, o mândrie - cum spunea ÎPS Antonie Plămădeală, mitropolitul Ardealului - a Bisericii și o înălțare a prestigiului ei". Vorbind despre rolul credinței la români, primul popor născut creștin în Europa, prin Apostolul Andrei, domnul Lădariu a adus în discuție, ca un avertisment demn de luat în seamă, ca un semnal de alarmă, loviturile îndreptate împotriva Bisericii Ortodoxe, a credinței strămoșești, în ultima vreme, când unii asudă să scoată religia din școli.
În încheiere, poetul Mircea Dorin Istrate a citit două poeme pe teme religioase.
