„Curăţenia" clasei politice corupte, prin… arestare şi condamnare!

Nu o dată s-a pus problema „curăţeniei" ce ar trebui făcută la vârful actualei clase politice corupte. Greu, dar nu imposibil. Or, este lăudabil faptul că actualul preşedinte al României, Klaus Iohannis, şi-a propus, prin suita întâlnirilor pe care le are la Cotroceni, să facă primii paşi (şi) în acest sens, după 25 de ani de aşa-zisă democraţie. La una din întâlnirile pe care le-a avut cu liderii principalelor partide, Iohannis declarase că va face primii paşi în proiectul de reformă a instituţiilor democratice.

„După cum ştiţi - a spus Iohannis, citat de Agerpres -, reforma instituţiilor politice este una din priorităţile mandatului meu, şi primul pas în reforma clasei politice. Cred că este momentul - după 25 de ani, ce au reprezentat crearea instituţiilor democratice - să trecem la o nouă etapă a democraţiei româneşti (…) Din punctual meu de vedere, această nouă etapă a democraţiei româneşti ar trebui să însemne o resetare a sistemului şi o creştere a încrederii cetăţenilor în instituţiile democratice", şi-a anunţat planul preşedintele României.

… Numai că, până să facă preşedintele Klaus Iohannis primii paşi pentru „resetarea" clasei politice, sistemul judiciar execută o curăţenie fără precedent în urma căreia am putea rămâne cu o scenă politică total diferită de ceea ce există acum. Întrebarea pe care şi-o pun analiştii politici este cine va ocupa spaţiul lăsat gol?

Fapt este că, înaintea planului lui Iohannis (bun în teorie), au intrat „în priză" procurorii DNA. Marile dosare de corupţie, în care vedem nume grele de la toate partidele cum se duc după gratii, reformează deja clasa politică într-o manieră infinit mai eficientă decât consultările plictisitoare. Cum însă toate partidele importante au lideri cu probleme penale serioase, întrebarea este, repetăm: cine va ocupa scena politică după ce DNA termină curăţenia generală? În niciun caz, nu există… oameni de neînlocuit. Mai ales atunci când (ca şi acum), cei ce urmează să fie (unii au şi fost) înlocuiţi sunt, în ultima perioadă, înalţi demnitari, „reuniţi" în spatele gratiilor după ce au fost condamnaţi la închisoare. Judecătorii au dat pedepse cu închisoare, între trei ani, cu suspendare, şi şapte, cu executare, în cazul foştilor miniştri.

Cotidianul „Evenimentul Zilei" a avut inspiraţia de a alcătui un „Guvern al condamnaţilor". Şi iată ce nume găsim într-un asemenea „Guvern": Adrian Năstase (prim-ministru), George Copos (vicepremier), Sorin Pantiş (Telecomunicaţii), Victor Babiuc (Apărare), Tudor Chiuariu (Justiţie), Miron Mitrea (Lucrări publice), Relu Fenechiu (Transporturi), Traian Remeş (Finanţe), Avram Mureşan (Agricultură), Monica Ridzi (Tineret). Acestora li se adaugă pentru „Trădare şi spionaj", condamnarea foştilor miniştrii Şereş şi Nagy, în cazul altora - printre care Cristian David (Interne), anchetele sunt în derulare.

Cine urmează? Vom trăi şi vom vedea…

Poate, de aceea (deloc întâmplător!) 73% dintre românii nu vor să se renunţe la MCV (Mecanismul de Control şi Verificare). Da, românii consideră că UE, prin intermediul MCV, a ajutat România în lupta împotriva corupţiei şi a deficienţelor din sistemul judiciar, 73% dintre ei apreciind că acest mecanism trebuie să continue până când ţara va ajunge la un standard comparabil cu cel al altor state membre. În cazul României, nouă din 10 respondenţi au identificat deficienţele din sistemul judiciar şi corupţia drept probleme foarte importante. De asemenea, 43% sunt de părere că situaţia din sistemul judiciar se va îmbunătăţi în următorii cinci ani, în timp ce 16% cred că se va înrăutăţi. Eurobarometrul a fost realizat în octombrie 2014 de către institutul TNS Political & Social pentru Comisia Europeană.

Aşadar, Consiliul Europei monitorizează atent corupţia din România. Unii spun că marea problemă a lui Klaus Iohannis este că acum nu are cu cine să facă schimbările preconizate. El vorbeşte despre o altă majoritate, construită de PNL, cu un guvern condus de Călin Predoiu.

Dacă privim însă problemele penale ale politicienilor din noul PNL, constatăm cu uşurinţă că şi aici sunt atât de mulţi penali, încât e la fel de complicată situaţia ca în PSD. Dacă nu chiar mai mult!

De aceea este important să înţelegem exact nivelul de corupţie din stat, pentru a pricepe mai bine rolul DNA şi SRI în „resetarea" sistemului, de care vorbea Iohannis. Dar, apreciază unii comentatori, cu câţiva procurori anticorupţie, alături de ofiţerii de poliţie şi de informaţie care îi ajută, sunt o insulă într-un ocean de corupţie. Dar, cine ştie, poate, prin conjugarea eforturilor tuturor instituţiilor abilitate şi continuarea acţiunilor „în forţă" ale DNA, România va scăpa, în cele din urmă, de acest mare flagel, care este corupţia!

 

Lasă un comentariu