Colocviile literare „Timotei Cipariu"

În satul Pănade, lângă Blaj, acolo, unde, la 21 februarie 1805, a văzut lumina zilei „părintele filologiei române", Timotei Cipariu (m. 3 septembrie 1887, la Blaj), cel care a fost membru fondator al Academiei Române, vicepreședinte și apoi președinte al ASTREI, lingvist, istoric, pedagog orientalist, teolog etc., au avut loc Colocviile literare „Timotei Cipariu - personalitate enciclopedică a secolului al XIX-lea", ediția a II-a, 2015.

Organizată de Primăria comunei Sâncel, Consiliul Local Sâncel, Asociațiunea ASTRA, Despărțământul „Timotei Cipariu", Blaj, și, nu în ultimul rând, de Cercul ASTRA „Timotei Cipariu" Pănade, manifestarea a fost prilejuită de împlinirea a 210 ani de la nașterea marelui cărturar transilvănean.

Lume multă, iubitoare de carte, de istorie și spirit românesc, a ținut să fie prezentă la colocvii. Pe lângă invitați, astriști ai zonei, și nu numai, și mulți locuitori ai satului de pe Târnava Mică.

Manifestarea a început la bustul de bronz al cărturarului (lucrare realizată de artistul Ioan Cândea din Sibiu), unde a avut loc o slujbă de pomenire, realizată în tandem de către preotul ortodox din sat, Daniel Coman, și preotul greco-catolic, venit de la Blaj, Daniel Câmpian.

Maria Zereș, președinta Cercului ASTRA Pănade, a vorbit despre activitatea astristă din sat, dar și despre îndemnul stimulator, pentru viitoarele acțiuni, al prezenței consistente a celor veniți la manifestare.

Primarul comunei Sâncel, ing. Ilie Frățilă, și-a manifestat, printre altele, speranța continuării, prin cei ce vor veni, a demersurilor celor de astăzi, și că Timotei Cipariu va continua, și în viitor, să fie omagiat cum se cuvine.

Silvia Pop, președinta Despărțământului ASTREI „Timotei Cipariu" din Blaj, cea care pune atâta suflet în tot ce face, a vorbit și despre anul 1999, când a fost dezvelit bustul cărturarului în Pănade, demers pentru care au trudit: Traian, Ion și Alexandru, frați din familia de cărturari Brad, atât de puternic înrădăcinată în vatra satului și a zonei. Ulterior, la Căminul Cultural din Pănade, unde s-a mers „in corpore", domnia sa a trecut în revistă și numele (și localitățile aferente) ale celor care au dat curs invitației de participare.

Colocviul propriu-zis a fost condus cu aceeași determinare de aceeași Silvia Pop, iubitoare înrăită, în cel mai bun sens al cuvântului, de spirit românesc. „Un eveniment făcut cu dorința de a fi la înălțime", a spus domnia sa. Și a fost la înălțime!

Prof. univ. dr. Cornel Tatai Baltă a vorbit despre „repere biografice și mărturii în timp", arătând că Timotei Cipariu „nu aparține doar satului Pănade, doar Blajului, doar Transilvaniei și doar României, acesta fiind o personalitate a Europei și lumii". Timotei Cipariu, a spus domnia sa, „vedea în ASTRA reazămul naționalității române". A menționat, de asemenea, și traducerea din latină a inscripției de pe mormântul din Blaj al acestuia, ca o pledoarie pentru prețuirea vieții: „Prețuiți, oameni, clipele vieții, căci cele ale morții sunt prea multe".

Scriitorul Nicolae Băciuț, invitat de onoare al manifestării, și-a început excursul cu versurile lui Nichifor Crainic: „Unde sunt cei care nu mai sunt?". Ca apoi să se întrebe, tot el dând răspunsul: „Unde e Timotei Cipariu? E clar că e în inimile noastre". Pentru că „e de neimaginat rotundul acestei țări fără contribuția lui Timotei Cipariu", (și) prin zbaterea căruia, și pentru noi, secolul XIX a fost un veac al luminilor". De aceea, pe Timotei Cipariu, „trebuie să-l avem ca model". A mai vorbit despre „ASTRA, care în Transilvania, are cea mai importantă activitate în cultură". A vorbit și despre bugetul zero, de ani de zile, al Direcțiilor pentru Cultură din țară, despre proiectele culturale „cu dedicație", dar și despre continuarea idealurilor astriste, inclusiv despre un nou aer „pașoptist", cerut de împrejurări din țară. A vorbit, de asemenea, despre Grigore Vieru (cel care, la 14 februarie 2015, ar fi împlinit 80 de ani) pe care l-a cunoscut și întâlnit, inclusiv atunci când a venit la Tg.-Mureș, oraș unde a fost de mai multe ori. La Tg.-Mureș este locul unde, prin vers, Grigore Vieru a dat una dintre cele mai frumoase definiții… Transilvaniei: „Aici se păstrează în toate/ Urmele lui Dumnezeu,/ Aici fratele pururi e frate/ La ușor și la greu. .../ Aici e familia sfântă,/ Neuitați cei din mormânt,/ Aici de iubire se cântă/ Și totu-i legământ./ Transilvania, Transilvania,/ Vatră caldă, luminoasă,/ Ca litania, ca litania/ De străveche și frumoasă...". A recitat, în maniera inconfundabilă, plină de simțire, din lirica poetului basarabean, poeziile: „Mama", „Nu am, moarte, cu tine nimic", „De-acum" „În aceeași limbă", „Legământ" etc.

Scriitorul și folcloristul Ioan Popa a invocat, ca o „prelungire" a vorbelor lui Nicolae Băciuț despre Grigore Vieru, spusele acestuia din urmă, adevărată premoniție, rostite pe holul unui hotel din Alba-Iulia: „Am scăpat din două accidente. Nu știu dacă din cel de al treilea voi scăpa". A citit apoi din cartea prof. univ. dr. Vistrian Goia, „Clipe de viață, clipe de meditație", fragmente pline de har ale unor „eseuri pe teme de morală".

Fosta directoare de bibliotecă de la Blaj, Ana Hinescu, a vorbit despre „omagierea lui Timotei Cipariu în momente mai importante", invocându-l pe autorul cărții „Granița de Vest", Ștefan Manciulea, care a spus despre Timotei Cipariu că a fost „mintea cea mai luminată pe care Blajul l-a dat întregului neam românesc".

Maria Oroian, soră a fraților Brad, a vorbit predilect despre comemorarea lui Timotei Cipariu din 1987 (prima comemorare), transmițând și mesajul fratelui, scriitorul Ion Brad, absent motivat la întâlnire, care „prin toate scrierile lui despre Timotei Cipariu, se simte prezent la manifestare", citind și poezia acestuia, din 1958, „Timotei țipariu".

Silvia Pop a citit și ea o poezie a „marelui absent", totuși prezent, Ion Brad, intitulată „Cu Cipariu în noaptea tăierii pruncilor", unde sunt amintite și „tablele cerate și florile de manuscris persane". (Să nu uităm că printre cele 15 limbi pe care le știa Timotei Cipariu se numărau și persana și araba). A vorbit, de asemenea, și despre ofițerul din trupele anti-tero, Ioan Brad (alt Brad, n.1950), prezent la manifestare, și cartea sa, publicată în 2014, intitulată „Cu cărțile pe față", „o veritabilă frescă a societății românești din a doua jumătate a sec. XX, cu întindere până în prima decadă a secolului XXI", așa cum menționa prefațatorul cărții, Dorin Oaida. De altfel, și autorul a spus câteva cuvinte despre devenirea cărții, dar și despre iubirea de Blaj și satele de pe Târnava Mică.

Prozatorul și profesorul din Dumbrăveni Nicolae Suciu a citat și comentat despre rolul educativ, inclusiv în ziua de astăzi, al celor spuse de Timotei Cipariu în cartea sa, „Purtarea de bună cuviință între oameni", publicată în 1855, reeditată și în 2014. A vorbit despre corespondența în metehne între „omul neluător aminte" de atunci și ignoranții de acum.

Cristina Stanciu, de la Despărțământul ASTREI din Aiud, și-a manifestat regretul că nu sunt mai mulți tineri la manifestare, iar Maria Suciu, de la Cercul astrist din satul Biia, a trecut în revistă activitățile astriste ale anului, realizate sau viitoare, menționând și dorința de a realiza în satul de pe Târnava Mică, la vară, un festival de poezie și muzică folk, sub umbrela spirituală a celui care a fost poetul Adrian Păunescu.

Călina Comșa din Valea Largă a vorbit și de intenția de a realiza în comuna ei, în toamnă, Colocviile „Ion Vianu".

Rapsodul popular local Gheorghe Zeleș, îmbrăcat în frumosul costum popular românesc, ardelenesc al locului, a recitat cu patimă poezia „Doină de Pănade", publicată de Ion Brad în volumul „De la Pănade la Blaj": „La Pănade, sus pe coastă,/ Mai atârnă casa noastră/ Cu pustiul în fereastră./ În fereastră, nici o glastră./ Doar pe trepte, la intrare,/ Stau cu timpul în spinare/ Oleandrii fără floare - / Nimeni mila lor n-o are./ Dinspre șură și poiată/ Toți ai mei nu se arată,/ Nici nu susură-n găleată/ Laptele ca altădată./ Nu-s nici vacile, nici boii,/ Doar pe țigle plânsul ploii, / Nici sudalmele nevoii./ Doar sub garduri baraboii./ Nu știu eu am mai rămas?/ Bufnițele nu au glas,/ Se trezesc la parastas/ Și prin mine fac popas".

Subsemnatul am vorbit despre necesitatea recunoașterii antume ale valorilor, propunând o masă rotundă, despre familia de cărturari Brad, originară din Pănade, cu trăitorii acesteia de față, familie care a avut și are un rol important în cultura zonei și a țării.

Am vorbit și despre eforturile cărturarului mureșean Nicolae Băciuț, de emancipare culturală a județului Mureș, și nu numai, dar și despre greutățile întâmpinate de acesta, despre ostilitățile U.D.M.R.-ului (prin reprezentanți) în condițiile noncombatului și pasivității factorilor de răspundere români (ale unora!).

Am vorbit și despre solidarizarea cu acesta a românilor (deci, se poate!) de bună credință, atunci când s-a dorit „detașarea" lui Nicolae Băciuț în județul Olt (a se citi șicanarea și apoi „delete"-ul acestuia din fruntea culturii județului!).

Programul artistic ce a urmat a constat din poezii și cântece interpretate de elevii claselor I-IV ai Școlii Generale „Timotei Cipariu" din Pănade, îmbrăcați în frumoase costume populare românești, îndrumați de învățătoarele Oana Bărbat și Raluca Ignat.

Manifestarea s-a încheiat cu o agapă astristă, nu înainte de a se face o vizită la casa părintească a membrilor familiei Brad, prin invitația făcută de dl Vasile Brad.

Lasă un comentariu