„DE CE CRISTOS E AŞA DE MARE? PENTRU CĂ PRIN IUBIRE A FĂCUT CA CEARTA ÎNTRE VOINŢE (OAMENI) SĂ FIE IMPOSIBILĂ. CÂND IUBIREA ESTE - ŞI EA ESTE NUMAI CÂND E RECIPROCĂ - ŞI RECIPROCĂ ABSOLUT VA SĂ ZICĂ UNIVERSALĂ; CÂND IUBIREA E, CEARTA E CU NEPUTINŢĂ, ŞI DE E CU PUTINŢĂ, EA NU E DECÂT CAUZA UNEI IUBIRI PREÎNNOITE ŞI MAI ADÂNCI DE CUM FUSE NAINTE".
Mihai Eminescu (1850-1889), „POET NEPERECHE", prozator, jurnalist, socotit de cititorii români şi de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Receptiv la romantismele europene de secol XVIII şi XIX, şi-a asimilat viziunile poetice occidentale, creaţia sa aparţinând unui romantism literar relativ întârziat. În momentul în care Eminescu a recuperat temele tradiţionale ale romantismului european, gustul pentru trecut şi pasiunea pentru istoria naţională, căreia chiar a dorit să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia agresivă pentru copilărie, melancolia şi cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc. poezia europeană descoperea paradigma modernismului prin Charles Baudelaire. Avea o bună educaţie filosofică, opera sa poetică fiind influenţată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Schopenhauer şi Kant. A lucrat un timp la traducerea cărţii „Critica raţiunii pure", la îndemnul lui Maiorescu, cel care-i ceruse
să-şi ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă. În anul 1948 a fost ales post-mortem membru al Academiei Române. Există mai multe teorii cu referire la moartea sa.
A fost înmormântat în cimitirul Belu din Bucureşti, sub „teiul sfânt", după spusele lui Caragiale. George Călinescu spune despre moartea poetului: „Astfel se stinse în al optulea lustru de viaţă cel mai mare poet, pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc..." iar Tudor Vianu afirma: „Fără Eminescu suntem altfel... mai săraci!"
***
„CREŞTINISMUL A FOST ÎNTEMEIAT DE IISUS HRISTOS; RELIGIA NOASTRĂ ESTE ÎNTEMEIATĂ CU 2000 DE ANI ÎN URMĂ, CU CREDINŢA ÎN DUMNEZEU, CARE ESTE CREATORUL TERREI ŞI AL LUMII. EL ESTE O SPIRITUALITATE SUPREMĂ ŞI A TRIMIS PE FIUL SĂU CA SĂ MÂNTUIASCĂ LUMEA DE PĂCATUL STRĂMOŞESC. CARTEA SFÂNTĂ A CREŞTINILOR ESTE BIBLIA CU NOUL TESTAMENT".
Aurel Stuparu şi Dorina Mărgineanţu - profesori, „În ajutorul diriginţilor şi învăţătorilor..."
***
„ÎN SPECTACOLELE NOASTRE DUMNEZEU ÎŞI ŢINEA DUHUL SFÂNT PESTE MINE, SIMŢIND ÎN ACELE MOMENTE O PUTERE, O CĂLDURĂ CARE MĂ ÎNTRECEA".
Ştefan Iordache (1941-2008), a fost unul din cei mai mari actori români de teatru, film şi televiziune. A slujit teatrul românesc vreme de 49 de ani, interpretând memorabil pe scenă mari roluri ca Titus Andronicus, Hamlet, Richard al III-lea sau Barrymore. A avut, de asemenea, o îndelungată colaborare cu Teatrul Naţional Radiofonic şi Teatrul Naţional de Televiziune, şi a jucat în numeroase filme pentru marele ecran. A fost înmormântat cu onoruri militare în comuna Gruiu.
„1001 CUGETĂRI"
