… „Fă-te om de lume nouă, să furi cloşca de pe ouă", este subtitlul unui capitol al romanului „Ciocoii vechi şi noi", scris, cu mulţi ani în urmă, de Nicolae Filimon. De atunci şi până acum puţine lucruri s-au schimbat. Ca mentalitate, aceeaşi poftă nemăsurată de îmbogăţire îi domină şi azi, ca şi ieri, pe cei ajunşi, vremelnic, într-o funcţie (politică, mai ales). Cu deosebirea că ciocoii de azi - transformaţi în baroni - nu mai fură „cloşca de pe ouă", ci cloşca cu ouă cu tot, iar, pe deasupra, se lansează în afaceri şi mai bănoase, „cloşca funcţiei" aducându-le mulţi bani nemunciţi, unii (gen Kerestely-Verestay Atilla) îmbogăţindu-se în câţiva ani, cât un occidental (american ori european) în două-trei generaţii. Dacă prin anii '90, unii erau fără nici un ban, doar în câţiva ani au ajuns baroni (ciocoi) babani (oameni cu mulţi bani), cei mai „vrednici" dintre ei intrând chiar şi în topul 300-500 al celor mai bogaţi români.
Desigur, unii au mai (şi) „sfeclit-o", după ce procurorii DNA au început să-şi facă datoria. Alţii îşi …aşteaptă rândul. Bunăoară, ca să ne dăm seama de dimensiunea la care au ajuns, azi, în capitalismul de cumetrie, afacerile dubioase, în cadrul unor anchete vizându-l pe fostul ministru al Finanţelor, Darius Vâlcov, anchetatorii au descoperit 101 tablouri de mare valoare ascunse în spatele unor pereţi falşi, ori dosite de Vâlcov în casele apropiaţilor. În seiful unde procurorii au găsit şi un Renoir de 114.000 de euro, erau şi trei lingouri de aur! Suspiciunile au mers până acolo, încât procurorii au continuat să caute comorile lui Vâlcov în cimitirul din Slatina, localitatea în care actualul senator (încă) PSD a fost primar.
Sigur, în cazul Vâlcov, ancheta este, încă, în decurs de derulare, însă, dacă ne amintim, nu demult şi fostul primar al Clujului, Sorin Apostu a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 4 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, pentru luare de mită, spălare de bani, fals în înscrisuri sub semnătură privată. Ca, de altfel, şi Horea Uioreanu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, condamnat şi el pentru fapte de corupţie.
Iată de ce, deloc întâmplător, politicienii sunt priviţi ca fiind cea mai coruptă clasă a societăţii, 80% dintre respondenţii unui Sondaj realizat de CSOP, exprimând această părere. Cu sublinierea că, dacă pe vremea lui Nicolae Filimon, cei care luau mită, şpagă erau numiţi „ciocoi", în prezentul nostru capitalist li s-a aplicat ştampila de „baroni". Însă cu aceeaşi valoare semantică. Din cauza lor - a baronilor, ciocoilor - fraudele economice s-au dublat. Dimensiunea acestora o relevă şi bilanţul activităţii DIICOT pe anul trecut. Conform acestuia, criminalitatea informatică şi infracţiunile cu cărţi de credit au crescut cu 100%, numărul infracţiunilor economice, cu peste 75%, iar cauzele de spălare a banilor, cu 141,3%. Dar şi alte cifre ale instituţiei - citată de agenţii de presă - sunt relevante. Astfel, din cele 364 de cauze de criminalitate informatică şi infracţiuni cu cărţi de credit soluţionate, în 59 s-au trimis în judecată 140 de inculpaţi. În ceea ce priveşte infracţiunile economice, procurorii au soluţionat 142 de cauze, în 17 dintre acestea dispunându-se trimiterea în judecată a 53 de inculpaţi.
Din păcate, încă Parlamentul României mai continuă să fie un scut pentru infractori. Ultimul exemplu? Protecţia lui Dan Şova la Senat. Cei 67 de senatori care s-au opus cererii DNA au sfidat cel mai important obiectiv anunţat de Klaus Iohannis de la tribuna Parlamentului: reforma clasei politice şi susţinerea războiului sistemului judiciar cu politicienii corupţi. Nu este pentru prima dată când Senatul îl sfidează pe Iohannis, după ce preşedintele României şi-a anunţat obiectivul în faţa Parlamentului. În cazul Vosganian, aceeaşi senatori i-au dat peste nas şefului statului. Potrivit unor comentatori, protecţia pentru Dan Şova i-a erodat mult imaginea şi şefului PSD, Victor Ponta. Probabil, acestuia - declară comentatorii - îi este foarte frică de momentul în care prietenul şi fostul lui partener de avocatură ajunge după gratii, altfel nu accepta asumarea unor asemenea riscuri. Întrucât, cred aceştia, e suficient să ne uităm la numele importante din politică ajunse după gratii în urma unor denunţuri ale prietenilor, partenerilor, subalternilor, şi înţelegem sursa spaimei pe care o trăieşte Ponta.
Concluzia? Una singură: câtă vreme mentalitatea celor care, vremelnic, ne conduc nu se va schimba, pe ciocoii de ieri (chiar numiţi baroni, azi), îi vom simţi mereu printre noi! Cu toate consecinţele ce decurg…
