Ca de obicei, de Sfintele Paşti, realizatorii tv s-au întrecut în emisiuni care de care mai pioase: din hăurile vocabularului pasiv au fost scoase la lumină vorbe precum: bunătate, omenie, armonie, înţelepciune, smerenie, sacrificiu, iertare, pocăinţă etc. Am fost sfătuiţi să fim buni şi iertători, să ne iubim aproapele ca pe noi înşine, iar dacă am primit o palmă peste obraz, să-l întoarcem şi pe celălalt spre a primi una şi mai zdravănă, să nu fim răzbunători, pe principiul că „răzbunarea cea mai bună este când duşmanul tău e silit a recunoaşte că eşti bun şi dânsu-i rău". Un aer diafan, de parfum delicat, plutea deasupra televizorului. În locul obişnuitelor imagini „care vă pot afecta emoţional", ecranele au fost pline de citate din gândirea Sfântului Ioan Gură de Aur. Prezentatorii se căzneau să constate că se mai întâmplă şi lucruri bune prin ţară: uite, bătrânii de la azil au primit cozonaci şi ouă roşii, oamenii sărmani au căpătat ajutoare alimentare (deşi nu e an electoral); în loc să înfiereze guvernul, invitaţii din opoziţie depănau amintiri din copilărie, despre cum frământau străbunicele lor cozonacii şi vopseau ouă fără E-uri, în coji de ceapă, în vreme ce ei abia aşteptau să se termine postul, să se repeadă la putineiul cu brânză, ce comic! Fondul muzical era, desigur, adecvat evenimentului - melodii suave, cu texte ce îndemnau la profundă meditaţie. Reportajele au surprins scene grăitoare din domeniul pregătirilor pentru sărbătorile pascale: gospodine, îmbrăcate în costume populare noi nouţe, cu cătrinţe doldora de paiete şi mărgele, sporovăiau vesele, cu mâinile vârâte pân' la coate în aluat, ori dereticau prin bătătură, aşa gătite de sărbătoare cum erau, explicând ziariştilor ce important e să păstrăm datinile din străbuni.
În noaptea Învierii, harnicii reporteri „au luat cu asalt" bisericile, vârându-le credincioşilor microfoanele în gură: „Ce aţi simţit în timpul slujbei?", „Cum comentaţi Învierea?" şi alte întrebări de o inteligenţă la fel de rară. Apoi, au dat o raită prin Centrul Vechi al Capitalei, să vadă cum sărbătoresc tinerii prin baruri şi prin cluburi. „Super", „foarte cool", „mişto de tot" au răspuns aceia, plini de evlavie. Vremea fiind foarte prietenoasă, reportajele şi-au mutat centrul de greutate în parcuri, crânguri şi zăvoaie, unde orăşenii, sătui de viaţa la bloc, s-au dedat plăcerilor burţii în sânul naturii, încingând grătarele în acompaniament de manele. „Ce frigeţi acolo? Mici?" a întrebat o reporteriţă, ca să se afle în treabă. „Îhî" - a venit imediat şi răspunsul din partea unui cetăţean cu gura plină şi bustul gol. În urma petrecăreţilor au rămas tone de gunoaie, dar - a explicat o tanti în costum de baie - o să vină nişte voluntari olandezi, să le adune, că aşa s-a întâmplat şi anul trecut.
A doua zi de Paşti, ambulanţele brăzdau bulevardele, piuind mai rău ca dubele poliţiei încărcate cu reţinuţi şi arestaţi. La uşa SMURD-ului cozile erau mai ceva ca la uşa arestului, aşa că emisiunile tv s-au reprofilat şi s-au adaptat noii situaţii create: întrucât sute de credincioşi au ajuns la spital cu afecţiuni digestive sau într-un hal de ebrietate fără de hal, în studiouri au fost invitaţi medici, psihologi, sociologi şi alţi specialişti, care ne-au explicat că, pe lângă semnificaţia spirituală şi religioasă, trebuie avută în vedere şi componenta culinară - evitarea prăjelilor, băutul cu măsura (nu cu butoiul), mâncatul cu furculiţa şi cuţitul (nu înfulecatul direct din halcă), mişcarea în aer liber, înotul şi salata de crudităţi.
În această perioadă, stimaţi telespectatori, s-au înregistrat - colateral - câteva scandaluri, bătăi, incendii, violuri, omoruri, accidente, cutremure, dar, per total, şi în acest an, televiziunile au depus eforturi uriaşe să ne convingă să fim mai buni, mai îngăduitori, mai iertători şi, mai ales, să ne iubim aproapele ca pe noi înşine.
…Lucru pe care l-am face cu dragă inimă, dacă n-am şti, din experienţă şi din literatura de specialitate, că, atât la Paşti, cât şi la Crăciun şi, în general, pe tot parcursul anului, el, „aproapele", abia aşteaptă… să ne moară capra şi orătăniile din ogradă.
