…este Richișul, așezat între râul Târnava Mare și valea Hârtibaciului, la o distanță aproape egală de șase orașe-centre turistice: Agnita, Dumbrăveni, Mediaș, Copșa Mică, Sighișoara și Sibiu. Iar acest mândru sat transilvan are în preajma sa nu mai puțin de zece biserici evanghelice fortificate multiseculare, cele din Biertan, Sighișoara, Moșna și Valea Viilor fiind incluse în patrimoniul UNESCO. Renumit, cândva, pentru întinsele sale podgorii, fiecare din cele 300 de familii de sași aveau propriile lor pivnițe și crame cu butoaie pline cu vinurile celor mai renumite soiuri, oferite clienților celor mai luxoase castele medievale și restaurante din Germania și Austria. Între timp, o parte dintre sașii localnici au fost deportați la muncă în Uniunea Sovietică, iar după reîntoarcerea lor, treptat treptat, au luat calea străinătății. Dar n-au putut lua cu ei frumusețea peisajului, precum și vechimea de secole a caselor și a gospodăriilor. Și cum, între timp, în locul celor plecați au venit alte familii, în prezent la Richișul sibian trăiesc, în afară de români, sași și țigani, încă 13 etnii diferite: nemți, austrieci, olandezi, belgieni, italieni, cehi, unguri, irlandezi, spanioli, englezi, scoțieni, francezi și greci. Cei de o vârstă cu mine, sau chiar și mai tinerei, își amintesc că în Marea Adunare Națională erau reprezentate, prin deputați proprii, două dintre cele mai numeroase „minorități". Respectiv: maghiarii și germanii. Restul se regăseau la capitolul „etc". Și, cu toate acestea, n-am auzit să se fi supărat și revoltat careva dintre etnicii sârbi, țigani, turci, secui, greci, evrei, tătari, armeni, ucraineni, polonezi, macedoneni, albanezi, cehi, ceangăi, huțuli, italieni, bulgari sau aromâni! Acum, minoritățile naționale au în Parlamentul României nu mai puțin de18 deputați. Și tot nu-i bine!
