Acum culturile de sfeclă de zahăr de la noi ocupă 9,17% din suprafaţa înregistrată în 1989, iar din cele 33 de fabrici de procesare au mai rămas 4, ceea ce înseamnă că România este obligată să acopere cea mai mare parte a consumului din importuri, în ciuda potenţialului de producţie.
În acest context, fermierii români din acest sector s-au întâlnit la prima ediţie a Conferinţei Naţionale a Sfeclei de Zahăr. Evenimentul, desfăşurat pe 10 şi 11 iunie, la Poiana Braşov, a fost organizat de Centrul de Comunicare al Fermierilor din România, Federaţia Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România şi I.N.C.D.C.S.Z. Braşov.
La eveniment au participat peste 100 de fermieri din cele mai importante zone de cultură din acest sector. Cu această ocazie a fost făcută o radiografie a acestui sector, a cărui situaţie actuală indică o scădere semnificativă comparativ cu acum câteva decenii, dar care are şanse reale de revigorare. Producătorii au fost interesaţi să afle care pot fi direcţiile de dezvoltare, care sunt cele mai noi tehnologii şi cum se situează România pe piaţa europeană a acestui sector.
Fermierii prezenţi au aflat de la specialiştii din Polonia, Serbia, dar şi de la cercetătorii români, care sunt cele mai noi tratamente fito-sanitare şi tehnologiile de fertilizare pentru sporirea producţiei pe hectar. De asemenea, cu această ocazie au fost discutate soluţiile de finanţare pentru producătorii de sfeclă de zahăr din România.
Reprezentanţii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură au prezentat la rândul lor schemele de plată pe suprafaţă în acest sector. În acest an subvenţia acordată pentru cultivatorii de sfeclă este de aproximativ 840 euro/ha. La rândul lor reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale au explicat celor prezenţi care sunt măsurile pe care intenţionează Executivul să le adopte pentru susţinerea culturii de sfeclă de zahăr în România, astfel încât ţara noastră să poată performa pe piaţa europeană.
„Fermierul român are nevoie de expertiză tehnologică pentru a ţine pasul cu vremurile şi a performa corespunzător. Înainte de Revoluţie, în România existau 255.900 ha cultivate cu sfeclă de zahăr, acum avem 23.580 ha, adică mai puţin de o zecime. Dar, din punct de vedere al producţiei pe ha, 2014 a fost un an record", a subliniat Sorin Chelmu, directorul executiv al Centrului de Comunicare al Fermierilor din România.
Unul dintre subiectele dezbătute în cadrul Conferinţei Naţionale a fost impactul pe care îl va avea dispariţia cotei de zahăr, după 2017 şi cum se pot pregăti fermierii pentru a trece cu bine acest prag important pentru piaţă.
„A fost o ocazie foarte bună pentru producătorii români de a afla informaţii noi legate de tehnologiile de fertilizare de bază şi foliară, precum şi despre protecţia culturii de sfeclă de zahăr şi care sunt cele mai eficiente metode de combatere a bolilor şi dăunătorilor. Producătorii de la noi au nevoie de o creştere a productivităţii şi a producţiei, pentru a rămâne competitivi şi după 2017. România se poate baza pe o serie de puncte forte în acest sector. Avem în primul rând terenuri propice pentru cultura de sfeclă de zahăr şi condiţii climatice bune. Pe de altă parte, la noi suprafaţa medie exploatată într-o fermă de sfeclă este de 24 ha, peste dublul mediei europene care este de 10 ha. Suntem însă în urmă din punct de vedere al randamentului culturii şi al calităţii producţiei", a atras atenţia dr. Ioan Gherman, preşedinte al Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România.
Concluzia principală a întâlnirii a fost aceea că producătorii sunt foarte interesaţi de noile tehnologii, dar şi de modul în care pot folosi banii europeni. Fapt cu atât mai important cu cât în momentul dispariţiei cotei de zahăr, din cauza productivităţii scăzute şi în lipsa unor strategii coerente, cultivatorul român de sfeclă ar putea avea serioase dificultăţi în a rezista pe piaţă.
