Fiecare om îşi are propriul ideal în funcţie de modul cum înţelege şi se raportează la viaţă. Există totuşi o „ţintă" spre care trebuie să ne îndreptăm cu toţii:„Ţinând adevărul, în iubire, să creştem întru toate pentru El, Care este capul - Hristos". (Efes. 4: 13)
Plimbându-se prin pădure un ursuleţ a văzut o stâncă. Nu era un munte, era totuşi o stâncă înaltă. A hotărât să facă orice efort şi să ajungă în vârf. A început să urce, iar urcuşul se făcea din ce în ce mai greu, însă perspectiva de a ajunge în vârf era suficientă ca să-i dea noi puteri. După multe eforturi, în cele din urmă, a ajuns în vârf unde era o pajişte minunată. Plin de bucurie a început să se rostogolească strigând „Am ajuns… am ajuns…" Deodată observă un vultur care stătea blazat şi trist pe un colţ de piatră. Ursul i-a zis: „ „Tu de ce nu te bucuri ? Nu vezi că am ajuns pe vârful stâncii…?" La care vulturul i-a răspuns: „Da, numai că în timp ce tu ai urcat eu am coborât !"
Iată ce le scria Sfântul Apostol Pavel Filipenilor, din Roma unde era întemniţat: „Fraţilor, eu încă nu socotesc să o fi cucerit, dar una fac: uitând cele ce sunt în urma mea, şi tinzând către cele dinainte, alerg la ţintă, la răsplata chemării de sus, a lui Dumnezeu, întru Hristos Iisus". (Filipeni 3, 13-14)
În alergarea spre Împărăţia lui Dumnezeu, premiul care se va decerna va fi acordat nu numai unei singure persoane, ci tuturor acelora care vor fi îndeplinit condiţiile alergării spre drumul veşniciei şi care vor fi ajuns la porţi.
