Întoarcerea la obârșie, la izvor, la sat, are menirea de aducere aminte a unor obiceiuri din timpuri străvechi. Orice obicei marchează un moment necotidian al vieții, de o însemnătate aparte, un început sau sfârșit, o depășire de la o stare la altă, concretizând ceea ce spunea Lucian Blaga că „veșnicia s-a născut la sat".
Cea mai frumoasă dintre datinile legate de muncile agricole în Câmpia Transilvaniei este „Cununa grâului", o adevărată sărbătoare a secerișului. Vechimea acestui ceremonial și a cântecelor de seceriș se pierde în negura timpului permițând doar o cronologizare relativă a obiceiului, fără să poată fi stabilită cu exactitate. Mai stăruie în memoria câtorva bătrâni din localitate acest obicei inedit, cel mai semnificativ din timpul verii pentru că se petrecea în perioada celei mai grele munci din timpul anului: secerișul. Obiceiul își are originea în credințele și ritualurile agrare prin practicarea cărora omul căuta să stabilească o relație favorabilă între el și puterile sacre, manifestate în recoltă, pentru ca, astfel, să asigure generarea lor periodică. Credința într-un „spirit al grâului" care dădea roadă și belșug, și care trebuia protejat, întrucât, pe de o parte, simbolizează sfârșitul unui ciclu vegetal, iar, pe de altă asigură renașterea, adică recolta viitoare, a născut în comunitățile țărănești ceremonii și ritualuri specifice.
Pentru reamintirea acestui obicei, care a dispărut odată cu apariția colectivizării, sâmbătă, 11 iulie 2015, a fost organizată în localitatea Sărmășel-Gară sărbătoarea secerișului „Cununa grâului" de către membrii grupului folcloric Graiul Câmpiei - coordonat de bibliotecar Dinuca Burian.
Gazda acestui eveniment a fost Boia Emilia ajutată fiind de Vințeler Laura, Moldovan Rozalia, Baciu Maria, Cămărășan Susana - cele care au fost sursă de cunoaștere a obiceiului din această zonă.
Așadar, în dimineață zilei de sâmbătă, tineri și bătrâni, fete și feciori, femei și bărbați, copii, îmbrăcați în costum național au pornit spre lanul de grâu. Alaiul a fost însoțit de oficialități locale și județene. Și pentru ca munca să fie o plăcere, cântecele și voia bună nu au lipsit pe parcursul drumului spre lan, în timpul muncii și la întoarcerea de la muncă. S-a secerat, s-au adunat snopi și s-au făcut clăi întocmai ca „pe vremuri". După terminarea lucrului, fetele și femeile au împletit „cununa grâului" - simbolul primordial al muncii. În acest timp, „lucrătorii" au fost bucurați de cântecele folclorice ale Sorinei Bloj, Oana Bogdana Pop și Mărioara Popovici.
Drumul de întoarcere la gazdă al „cununii grâului" a poposit la biserica muzeu din localitate unde preoții Gavra Constantin și Ognean Ioan au săvârșit un ritual de sfințire al cununii. A luat cuvântul primarul orașului Sărmașu, ing. Mocean Ioan, accentuând importanța rememorării unor astfel de evenimente din viața comunității. Directorul Direcției de Cultură al județului Mureș, domnul Nicolae Băciuț a prezentat într-o manieră detaliată publicului spectator obiceiul „Cununa grâului la români". Doamna bibliotecar Dinuca Burian a mulțumit tuturor invitaților, localnicilor prezenți și celor care s-au implicat în organizarea evenimetului.
De la biserică alaiul s-a îndreptat spre casa gazdei Boia Emilia unde au fost primiți cu ospitalitate și bucate special pregătite de către Molnar Attila și Roșca Traian. În curtea casei a fost amenajată și expoziția „Drumul pâinii" și prezentată cartea „Mâncăruri tradiționale românești" de Maria Borzan.
S-au implicat în organizarea și desfășurarea acestui eveniment dascălii: prof. înv. primar Socaciu Iuliana, prof. înv. primar Domnitiu Zamfira, educatoare Moldovan Ana, înv. Irina Rațiu de la Liceul Teoretic „Samuil Micu" Sărmașu - Școală Gimnazială Sărmășel-Gară, prof înv. primar Neli Bucur de la Școala Gimnazială Cămărașu, prof. Calina Iușan director Școala Gimnazială Sânpetru, consilier local Purcar Cornel.
Aducem mulțumiri televiziunii TTM Mureș pentru promovarea evenimentului, domnului redactor TV. Mihai Teodor Nașca și fotografului Marin Teglaș.
În concluzie, a fost un eveniment inedit prin care tinerii au avut ocazia să cunoască încă un obicei specific localității și pe care riscăm să-l uităm. Deși se află la prima ediție sperăm că va avea succes și pe viitor.
