Gânduri creștinești
Părintele-profesor Constantin Necula, de la Facultatea de Teologie „Andrei Șaguna" din Sibiu, ne spune că pilda este simplă la citit și grea, tare grea, la împlinit. Pentru că ea cere mila lui Dumnezeu mai mult decât a-ți dovedi dreptatea. Omul adevărat și creștinul nu sunt două lucruri diferite. De aceea, omul trebuie „să aibă în vedere nu ceea ce face cu sine însuși, ci ceea ce va face Dumnezeu cu el". Să lăsăm doar pe Dumnezeu să ne lucreze viețile cu mila Sa! Același dascăl sibian în teologiei și preoție ne spune că alternativa la ortodoxie nu este mai multa ortodoxie ci luarea în serios a ortodoxiei, trăirea ei amplă, fundamental legată de Biserică și de Taine, de comunitatea liturgică și de duhovnicie. Și mai spune încă ceva: e sinceră nevoie de sinceritate!
Două orașe românești și-au trimis vechiul și frumosul lor nume la „plimbare"
În câteva țări europene, ale căror orașe și-au „botezat" unele dintre străzile și parcurile lor cu numele de Sibiu sau de Brașov, au fost scrise atât în limba română, cât și în limbile germană sau franceză, orașe care în decursul ultimilor 25 de ani s-au înfrățit cu cele două municipii transilvane. Doar câteva exemple: Orașul german Dresda are două străzi învecinate ale căror nume amintesc de România: Transilvania și respectiv Hermannstadter (Sibiu); în Oldenburg și Freilassing - Germania, întâlnim o stradă cu numele de Sibiu și o alta cu cel de Kronstadter (Brașov); în orașele Nürnberg, Traunreut, Langenbochum, Dusseldorf; Trappenkamp, Munster și Furth, tot din Germania, ne putem plimba pe Hermannstadter Strasse și Hermannstadterweg; orașul francez Rennes are o alee pietonală, precum și un mare parc cu numele de Sibiu. Tot la fel și orașul austriac Klagenfurt.
„Acoperișul solar de energie verde"
El este montat pe sediul, cu patru nivele, al Agenției pentru Protecția Mediului Sibiu, finanțarea lucrărilor realizându-se prin fonduri europene nerabursabile, estimate la suma de aproape 5 milioane de euro. Întregul sistem de încălzire, răcire și ventilație se realizează prin intermediul panourilor solare, acoperișul clădirii urmând să dispună și de un ingenios sistem de captare și reciclare a apei din precipitații: ploi, rouă, zăpezii, polei și burniță. După încheierea lucrărilor de construcții și instalații, respectiva clădire, cu o suprafață utilă de peste 3.000 de metri pătrați, va fi debranșată, treptat, atât de la rețeaua de gaz metan cât și de la cea de curent electric, de la sistemul energetic național, urmând a funcționa doar pe baza energiei solare nepoluante.
Când ești nevoit, înveți ușor și repede orice limbă străină
Ne-a demonstrat-o sasul-landler Karl-Heinich Galter din cartierul Turnișor al Sibiului, în etate de 89 de ani, supraviețuitor al deportărilor la munca de reconstrucție a Uniunii Sovietice, după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, alături de alți 70.000 de etnici germani din Transilvania și Banat. Întâmplarea a făcut să găsească ascuns, printre rafturile cu cărți ale unui fost anticariat din Sibiu, un dicționar germano-rus și ruso-german, pe care l-a dosit între bagajele sale, înghesuite în vagonul de marfă acoperit în care a fost îmbarcat, împreună cu alți 60 de consăteni. Și, astfel, după 25 de zile și nopți de călătorie cu trenul toți „locatarii" vagonului știau cel puțin 300 de cuvinte uzuale din limba rusă. Așezate într-o anumită ordine și logică gramaticală, rezultau câteva fraze cu care s-au putut înțelege atât cu cei care îi duceau la muncă în minele de cărbuni din bazinul Dombasului, cât și în căutarea hranei, ajutați fiind de populația locală. Ca urmare, în anul 1949, când au revenit acasă din deportare, vorbeau perfect limba rusă.
