În curând, vom putea vorbi de un boom al pieţei apei. Sau, cum spunea cineva, de un profit din apă cu bani europeni. Într-adevăr, necesitatea aducerii sectorului apei la standarde comunitare va mobiliza o importantă parte a firmelor de construcţii specializate în infrastructura de profil. De asemenea, cele 3,8 miliarde de euro, bani europeni destinaţi reabilitării şi construcţiei sistemelor de alimentare cu apă, canalizare şi epurare, vor atrage şi alte tipuri de firme şi servicii angajate în diverse activităţi economice, comerciale. Costurile necesare României pentru conformarea cu directivele europene a sectorului apei se ridică la 9 miliarde euro, astfel că banii europeni nu acoperă nici jumătate din cât este nevoie. Cel mai realist scenariu indică în acest caz un mare val de investiţii în acest domeniu.
Conform studiilor realizate, autorităţile vor trebui ca până în anul 2015 să aducă la standarde UE un număr de 263 de aglomerări urbane cu un echivalent/locuitor mai mare de 10.000 şi până în 2018, 2.346 de aglomerări urbane cu un echivalent/locuitor cuprins între 2.000 şi 10.000. În prezent, accesul populaţiei la utilităţi publice este încă foarte limitat, situându-se cu mult sub nivelul ţărilor Uniunii Europene. Doar jumătate dintre români beneficiază de sistemul de alimentare cu apă şi canalizare, în timp ce media în statele noi membre ale UE este de 70 la sută, şi de 90 la sută în statele cu o vechime în cadrul Uniunii.
