Acum, odată cu închiderea triunghiului de festivităţi cultural-tradiţionale, cuprinse în Festivalurile de la Deva - Timişoara - Reghin, se cuvine, ca organizatori, să reflectăm asupra Mişcării creaţiei populare, ca identitate locală, dar şi de ansamblu, ca sens şi consens asupra spaţiului românesc, într-o perioadă în care intrarea în Europa, pe de o parte, şi globalizarea, pe de altă parte, tind să ne umbrească specificul, la nivel de zonă, regiune sau pe plan naţional.
Ca instituţie specializată în păstrarea şi conservarea specificului zonal, Muzeul Reghin, ca şi Muzeul Satului din Timişoara, şi-a făcut din Festivalul de creaţie populară o datorie de onoare, fiindcă cine mai bine decât instituţia muzeală poate conserva aceste valori spirituale, punându-le în valoare la parametrii cei mai înalţi?! Întâlnirea creatorilor populari din toatăţara la aceste trei festivaluri de creaţie populară înseamnă deopotrivă schimb de experienţă, comunicare şi stimulare, fiindcă s-a dovedit, de la an la an, creşterea numărului de participanţi, dorinţa de a fructifica cât mai bine tradiţia locală, nevoia de manifestare prin scris, dar şi dorinţa de afirmare pe scenă sau în şezători, imortalizarea creaţiilor proprii şi a tradiţiilor satului prin volume de creaţie, culegeri şi antologii.
Festivalul, ca manifestare culturală, devine astfel o poartă deschisă spre trecut, aducându-se în actualitate acele valori transmise prin viu grai: obiceiuri, jocuri, balade, cântece, chiuituri, dar şi o scenă deschisă pentru reîmprospătarea tradiţiilor, prin reactualizare, prin punerea lor în valoare. Pe de altă parte, demersurile comune (dar cu specificul şi identitatea proprii fiecarei locaţii), în vederea culegerilor şi a publicării unor volume, legate de creaţie proprie, de obiceiuri (şi nu numai) este un imperativ absolut necesar pentru satul românesc contemporan.
Cred sincer că la frontiera dintre două lumi, Lumea de ieri şi Lumea de mâine, nouă, celor de azi, ne revine o sarcină teribil de ingrată, dar şi de o frumuseţe aparte: conservarea şi valorificarea resurselor materiale şi imateriale din satul românesc, prelungirea vieţii lui, ca tradiţie.
Festivalul Naţional de Poezie Populară, ediţia a V-a, de la Reghin, a oferit participanţilor momente de trăire sufleteascăşi creştinească: s-au lansat cărţi - „Naşterea şi botezul", „Mâncăruri tradiţionale româneşti", sub coordonarea Mariei Borzan, imagini din lumea satului au fost prezentate prin expoziţia „Vatra" a pictoriţei Alexandra Maria Belciug, iar ansamblurile folclorice din împrejurimile Reghinului au adus obiceiurile de şezătoare. A fost o sărbătoare populară minunată, felicitări organizatorilor!
