Prin alambicuri de metal, cuve de macerare, boluri de farmacie şi flacoane lucrate cu meşteşug, parfumul îşi dezvăluie secretele de fabricaţie la Paris, într-un nou muzeu inaugurat în capitala franceză, relatează AFP.
Amenajat de casa Fragonard la subsolul clădirii Eden, un fost teatru din secolul al XIX-lea transformat în velodrom şi apoi în magazin de mobilă, muzeul prezintă 3.000 de ani de istorie a parfumului, de la Egiptul antic până în anii 1950. Circa 300 de obiecte - sticluţe, diferite instrumente din industria de profil, mojare, cutiuţe de arome etc. - din colecţia familiei Costa, aflată în fruntea mărcii de parfumuri, sunt expuse într-un spaţiu de 1.200 de metri pătraţi, la care lucrările de amenajare au durat un an.
„Este un loc insolit, nebunesc şi uimitor în care poţi visa de vreme ce parfumul este chiar principiul visării", spune Agnes Webster, preşedintă a casei Fragonard şi strănepoata lui Eugene Fuchs, care a creat casa din Grasse (sud-estul Franţei) în 1926. Numele este un omagiu adus pictorului Jean-Honore Fragonard, originar din acest oraş al Provenţei, capitală a parfumului.
Muzeul de la Paris este al patrulea deschis de casă, însă este cel mai mare şi cu cel mai sofisticat decor. Alte două muzee există în cartierul Operei din capitala franceză şi al treilea, la Grasse. „Faptul că este un subsol fără lumină naturală ajută la crearea unei atmosfere mai intime, proprie universului parfumului", afirmă Francois Muracciole, arhitectul proiectului, care a recreat o ambianţă de laborator din secolul al XIX-lea. Sunt proiectate filme în care se arată etapele fabricării parfumului - culegerea florilor, distilarea, macerarea, tratarea -, alternând imagini de arhivă şi actuale. În vitrine sunt expuse obiecte din excepţionala colecţie alcătuită de familia Costa prin licitaţii, din magazine de antichităţi, care prezintă istoria parfumului şi rolul lui: instrument de seducţie, element de rit funerar în Egiptul antic ori „dăruit" cu virtuţi medicinale în Evul Mediu.
Nu este uitată în expoziţie nici munca faimoaselor „nasuri", profesionişti ai mirosurilor, cu simţul foarte dezvoltat, care au alcătuit „piramida olfactivă": cap, inimă şi profunzime. Vocabularul profesiei se inspiră direct din muzică la compunerea „notelor aromatice".
În expoziţie este amenajat şi un birou al parfumierului contemporan, cu ecran, taste pentru mirosit şi flacoane de încercări de laborator: „Parfumierii lucrează astăzi la calculator şi nu mai amestecă fiolele, nasul le este în creier", spune Agnes Webster.
