Prin anul 2007, scriam în ziarul meu de suflet „Cuvântul liber" un articol intitulat „Meseriaşii", în care susţineam, printre altele, că bine ar fi ca Primăria comunei Cuci să se implice mai mult în pietruirea drumului Cuci - Orosia (satul meu natal şi al multor altora plecaţi la oraş).
Acum, îl felicit pe primarul comunei pentru asfaltarea drumului respectiv, construit cu tot ce e necesar - şanţuri şi podeţe.
Fondurile provenite de la Uniunea Europeană au fost cheltuite în folosul nostru, ca să ajungem mai uşor în sat, să ne întâlnim cu drag, chiar dacă numai de Florii sau de Ziua Morţilor, pentru a le aduce un omagiu celor plecaţi dintre noi.
Nu trebuie să uităm de unde am plecat, nu trebuie să ne uităm casa părintească, pentru că Orosia este un „Picior de Rai" şi, Doamne, cât s-au trudit bunicii şi părinţii ca noi să putem face şcoală!
Din satul mic Orosia, provin peste 70 de intelectuali, împrăştiaţi în toată ţara, care au absolvit diverse facultăţi. Însă, de oriunde ne aflăm, ne întoarcem în satul nostru cu drag, deşi acolo nu mai locuiesc decât câteva familii, multe gospodării fiind scoase la vânzare.
Oare, nu se găsesc orăşenii care ar dori să se mute la ţară, la aer curat şi multă linişte?!
Noi sperăm că Primăria Cuci va găsi o soluţie şi pentru casele scoase la vânzare, aşa cum a găsit şi a şi construit o capelă în comună, atât pentru români, cât şi pentru maghiari. Un avantaj ar fi faptul că e posibil ca viitoarea autostradă să treacă pe la Orosia.
