Cine nu-şi aminteşte de creditele „doar cu buletinul", pe care, în urmă cu 7-8 ani, le puteam lua aproape în orice condiţii? Vorbim despre aceleaşi împrumuturi care, ulterior, au devenit neperformante şi pentru care băncile au fost obligate să-şi facă provizioane.
La aproape 10 ani de la explozia „creditului cu buletinul" tot mai multe bănci au reînceput să alerge după clienţi şi să le ofere împrumuturi de consum rapid şi fără prea multe formalităţi. Băncile promovează tot mai agresiv creditele de nevoi personale, pe care au ajuns să le acorde pe loc şi doar cu buletinul, aşa cum se întâmpla în perioada de boom. Diferenţa este că acum băncile verifică veniturile persoanelor fizice direct la Fisc.
Băncile încearcă să stimuleze creditul de consum, văzut ca o modalitate rapidă de a-şi reface profiturile datorită marjelor ridicate de câştig. Vizaţi sunt în principal clienţii cu conturi de salarii sau cei cu venituri mari, care reprezintă un element de confort pentru bancherii confruntaţi cu o rată de default mare pe acest tip de produs în perioada de criză. Acum bancherii pot să gestioneze mai bine riscurile legate de neperformanţă după ce băncile au încheiat un acord cu ANAF care permite accesul automat la informaţii privind veniturile clienţilor.
ING Bank a încheiat un acord cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) şi poate acorda credite de nevoi personale pe loc, fără a mai fi nevoie de adeverinţă de salariu din partea clientului.
ANAF va furniza băncii informaţii legate de veniturile clientului, astfel că acesta poate obţine un credit de până la 90.000 de lei, pe loc, dacă se califică. ING este prima bancă ce activează pe piaţa din România care implementează o astfel de procedură, potrivit unui comunicat al băncii.
„Am gândit procesul de acordare a creditului din perspectiva clientului. Să nu fie nevoit să facă mai multe drumuri la bancă, să nu aibă nevoie de adeverinţa de salariu şi, ideal, să primească banii pe loc", a declarat Ştefan Radu, director produse şi strategie retail banking, ING Bank România.
În acest context, unele bănci au lansat produse care, la prima vedere, par similare cu cele din anii 2007-2008. Raiffeisen Bank promovează creditul pentru nevoi personale „la un act distanţă", menţionând, în primele rânduri ale descrierii produsului, că banca oferă acest tip de credit „fără adeverinţă de salariu, fără factură de utilităţi!", timpul de aprobare fiind de „24 de ore".
Clienţii pot lua credite de nevoi personale în valoare de minimum 2.000 de lei şi maximum 90.000 de lei pe o perioadă de până la 5 ani. Banca susţine că procesul va dura în jur de 15 minute.
În acest context confuz, curiozitatea şi experienţa juridică ne determină să citim mai departe despre produs şi, trecând peste cele trei luni de „pauză la plata ratelor", de faptul că „gestionarea creditului (...) este la fel de simplă ca şi achiziţia lui", de alte câteva „avantaje" oferite odată cu împrumutul, printre care se numără informaţiile despre contul de credit - „disponibile 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână, sub forma unor mesaje de tip SMS" şi parcurgând cele două pagini de informaţii tehnice despre dobânzi şi comisioane, ajungem la ultima parte a informaţiilor, postate după Nota de final şi care dau detalii despre actele necesare contractării acetui credit. Aici descoperim că, pe lângă actul de identitate, potenţialul debitor trebuie să-şi dea acordul pentru ca banca să-i poată consulta veniturile din baza de date a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), acord ce înlocuieşte adeverinţa de venit.
