„…eu cu lumina mea sporesc a lumii taină…"
(Lucian Blaga - „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii")
S-a vorbit și se vorbește, mereu, la Târgu-Mureș, despre multiculturalitate, ca emblemă a orașului, veritabilă componentă a cărții sale de identitate, făcând „diferența specifică" și dând sens și valoare acelui genius loci, spiritul creator local, deschis cu generozitate spre valorile europene, pregătit oricând să facă față provocărilor unui mediu din ce în ce mai globalizat și globalizator, în care balanța dualismului identitate-alteritate e adesea amenințată de derapaje și dezechilibre mai mult sau mai puțin dirijate din umbră. Așa se face că, sub stindardul multiculturalității, s-au croit, la repezeală, din mărunte ambiții sau vanități provinciale, ample și promițătoare proiecte culturale, unele rămase în stadiu de… proiect, altele - materializate în evenimente ocazionale, festivist-tematice, presărate cu discursuri găunoase, dacă nu cumva de-a dreptul agramate, și „soldate" cu focuri de artificii multicolore și… cam atât, ca să nu mai vorbim de situațiile în care multiculturalitatea e scoasă „la înaintare" în scopuri politicianiste și/sau electorale. „Sub aspect cultural și identitar, sunt de preferat schimbările de profunzime, cu încărcătură spirituală, nu acelea de suprafață, oricât de spectaculoase ar fi ele privite cu ochiul liber", atrăgea atenția, la un moment dat, reputatul om de cultură și critic literar, prof. dr. Cornel Moraru.
Din fericire, publicul târgumureșean iubitor de cultură, exigent și rafinat, știe să aprecieze „calmul valorii" și să respingă, instinctiv, „zgomotul" mediocrității, hidoșenia kitsch-ului cu ștaif și pe gureșii propagandiști care-l cultivă.
Ziarista Mariana Cristescu, președintele Asociației Culturale „Punți de lumină", se numără, cu siguranță, printre cei care au înțeles imperativele momentului, nevoia de mobilizare a competențelor, de reviriment al discursului artistic, de selecție a ofertei, a unui nou tip de management al evenimentului cultural, menite a stârni energii creatoare autentice și a reconfigura interesul publicului, orientându-l către reconsiderarea virtuților actului cultural autentic.
Ajuns la cea de a IX-a ediție, „Punți de lumină" este un astfel de proiect: profesionalismul, ambiția, rigoarea, exersate în timp și dublate de o îndelungată și prodigioasă experiență jurnalistică, au scos-o, definitiv, pe autoare din „banca debutanților", atât în calitatea ei de promotor, cât și în aceea de manager de proiect.
Evenimentul, la debutul căruia a fost prezent viceprimarul municipiului Târgu-Mureș, Claudiu Maior, a avut loc vineri, 2 octombrie, la sala „Tonitza" a Hotelului „Continental", cu binecuvântarea părintelui paroh Gheorghe Șincan, și i-a avut ca oaspeți pe scriitorii și publiciștii: George Roca (Sidney, Australia), Miron Manega (București), Al. Florin Țene - președintele Ligii Scriitorilor din România, senatorul Marius Pașcan - vicepreședintele Comisiei de Cultură și Media a Senatului României, artistul plastic sirian Ammar Alnahhas, Doru Dinu Glăvan, președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, cărora li s-au alăturat, în calitate de gazde ale manifestării, poetul și publicistul Lazăr Lădariu, redactor-șef al cotidianului Cuvântul liber, președintele ASTREI mureșene, și poetul Mircea Dorin Istrate, președintele filialei Mureș a Ligii Scriitorilor din România, domnia sa înmânând, în numele filialei, diplome „de suflet" și de excelență dnei Mariana Cristescu (membru fondator al Ligii), precum și domnilor Dimitrie Poptămaș, Al. Florin Țene, dr. Valentin Marica, părintelui Gheorghe Șincan și tinerei prozatoare Mihaela Rașcu, al cărei debut literar a avut loc în cadrul manifestării.
Cea de a IX-a ediție a „Punților de lumină" a debutat cu un tulburător exemplu de… multiculturalitate, în sensul cel mai profund al cuvântului, prin proiectarea filmului artistic Doi bărbați pentru o moarte, în regia lui Gheorghe Naghi, cu un scenariu semnat de Sütö András. Un film - explica Miron Manega - despre „pseudo conflictul interetnic româno-maghiar" din așa-zisul Ținut Secuiesc, o capodoperă a celei de a șaptea arte, film realizat în 1969 și interzis, în România, imediat după premieră, deși a rulat în mai multe țări din lume, inclusiv în SUA și în închisoarea Guantanamo. Un film despre omenie, prietenie, solidaritate, o mână întinsă spre pace, „de o actualitate care mă sperie și pe mine", după cum mărturisea însuși regizorul, cu amărăciunea de a nu-și fi putut vedea creația repusă în drepturi în România.
Filmul - a cărui acțiune începe la 8 septembrie 1944, odată cu înălțarea steagului românesc pe turla unei primării din secuime - e „o plonjare în realitate", observa Lazăr Lădariu, cu referire la data de 8 septembrie 2015, când repunerea Tricolorului pe turla aceleiași clădiri, a Primăriei din Sfântu Gheorghe, a fost interzisă, sub privirile autorităților românești prezente.
În același context, „adus la zi", tânărul medic din Brașov, dr. Mihai Tîrnoveanu, absolvent al Universității de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș, inițiator și promotor al proiectului „Români pentru români", a tras un semnal de alarmă privind scăderea dramatică a elementului românesc în județele Harghita și Covasna și necesitatea creării „unei noi paradigme" în aceste ținuturi, unde românii nu mai știu să vorbească românește, Biserica Ortodoxă fiind „singura instituție a statului care își face datoria", în sate și comune „lăsate la mâna autorităților maghiare", și unde „numai Dumnezeu mai vorbește românește". „E nevoie de o realitate românească în Harghita și Covasna", a atras atenția dr. Tîrnoveanu, precizând că, grație celor implicați în programul pe care îl derulează, cu sprijin din partea ASTREI mureșene și, personal, din partea președintelui acesteia, Lazăr Lădariu, familiile nevoiașe din cele două județe au primit o centrală termică pe lemne, alimente de bază, iar copiilor de la orfelinatul din Odorheiu Secuiesc le-au fost distribuite cărți, rechizite școlare, dulciuri. Un sac cu jucării și un coș plin cu napolitane, din partea copiilor de la Școala gimnazială „Dacia" din Târgu-Mureș vor pleca, în aceste zile, spre orfelinatul din Odorhei, a anunțat, în cadrul manifestării, dna Mihaela Rașcu, iar la sediul ziarului „Cuvântul liber" vor fi adunate 1.000 de steaguri tricolore spre a fi înmânate românilor din Harghita și Covasna, cu prilejul Zilei Naționale a României.
Sub egida Ligii Scriitorilor din România, prin grija dlui George Roca, va fi editată o revistă pentru copiii români din cele două județe.
Manifestarea de la sala „Tonitza" a continuat cu o serie de lansări de cărți, marcând, debutul editorial al prozatoarei Mihaela Rașcu, autoare a volumului Nebănuitele fețe ale secundei, apărută în acest an la Editura „Nico" (editor - Nicolae Băciuț), o culegere de proze scurte, cuprinzând, de la povestiri pentru copii, până la texte SF, „metamorfoze ale secundei" ce marchează adesea, pe termen lung, traseul unor destine. „Viața este o suită nesfârșită de alegeri" - este crezul artistic al autoarei, în cartea căreia Mariana Cristescu, semnatară a prefeței volumului, deslușește un stil „elegant, dar ferm, o scriitură girată de talent și tenacitate".
Tot la editura amintită a fost publicat, în acest an, romanul lui Al. Florin Țene (președintele Ligii Scriitorilor din România) Răzbunarea gemenelor, apreciat de critică drept „un roman al descrierii răului și a crimei ridicate la nivel de politică de stat", Mariana Cristescu notând, în prefață, că ni se oferă „o carte puternică, frumoasă, necesară, atât prezentului, cât, mai ales, viitorimii", în timp ce George Roca vede în autor „un promotor cultural și inițiator al școlii „globmodernismului".
În calitate de autoare, de această dată, Mariana Cristescu a avut de „înfruntat" aprecierile critice la adresa volumului său de publicistică Gustul cenușii, Editura „Vatra Veche" 2015 (editor - Nicolae Băciuț). Subiecte fierbinți, subiecte „la zi" alcătuiesc un volum care spune „nu" refuzului comunicării, cu „fapte și întâmplări parcă neverosimile, din supra-realitate, dintr-o lume nebună… nebună" (Lazăr Lădariu), reflectând „modul serios și responsabil de a face gazetărie, cu dragoste pentru oameni și pentru valorile universale" (prof. Răzvan Ducan), o carte ce tratează „subiecte importante, unele nevralgice, pe care le abordează temeinic, într-un limbaj cizelat, la care a lucrat mulți ani, cu talent de poet și prozator, cu o uriașă investiție de trudă, documentare, rigoare și sensibilitate, readucând, într-un timp al harfelor zdrobite și al vorbelor reci, căldura unor cuvinte precum patrie, patriotism, iubire de țară" (dr.Valentin Marica).
Așteptat cu interes, de către un public avizat și select, a urmat ceea ce prof. Dimitrie Poptămaș numea „un eveniment editorial de excepție", momentul lansării cărții lui Roger Moorhouse, Alianța diavolilor. Pactul lui Hitler cu Stalin, 1939-1941, în excelenta (ca de fiecare dată) traducere a lui Nicolae Dan Cetină, și tipărită la editura Sebastian Publishing House. „Traducătorul simte răspunderea faptului cultural pe care îl îndeplinește, reușind să redea omenescul prin care este filtrat un subiect atât de încrâncenat", aprecia dr. Valentin Marica; „o evocare a unor evenimente istorice cu efecte ce încă se resimt în Basarabia, Bucovina și Ținutul Herței" (Lazăr Lădariu). Istoricii: prof. dr. Cornel Sigmirean și prof. dr. Vasile Dobrescu apreciau, la rândul lor, că avem de-a face cu una dintre cele mai bune cărți dedicate celui de Al Doilea Război Mondial, o carte de conștiință istorică, ajutându-ne să ne clarificăm cu propria noastră istorie, și care va provoca, fără îndoială, cercetarea istorică din țara noastră.
Pe parcursul întregii manifestări, în sala „Tonitza"s-a simțit… Siria: o Sirie frumoasă și calmă, trimițând la străvechi și tainice simboluri orientale, grație tablourilor lui Ammar Alnahhas, multe reprezentând pești, despre care artistul a spus simplu și lapidar că simbolizează… VIAȚA.
O zi plină, o zi… istovitoare, în sensul bun al cuvântului, cu întâmplări pentru minte, suflet și inimă, la finele căreia președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, dl Doru Dinu Glăvan, a acordat, din partea Uniunii, diplome de excelență Marianei Cristescu, pentru activitatea publicistică, precum și scriitorului Lazăr Lădariu, pentru publicistică și implicarea în activitatea ASTREI mureșene, pe care o conduce.
Nu în ultimul rând, mai notăm că în peisajul cultural mureșean a apărut o nouă editură: „Vatra Veche", condusă de Nicolae Băciuț, își propune tipărirea, până la 1 Decembrie 2018, a nu mai puțin de 100 de cărți, omagiind, în acest mod original, centenarul Marii Uniri.
Poemele cifrate multilingve ale lui George Roca - australianul rămas cu sufletul în Ardealul natal - traduse în 13 limbi și publicate la Editura Anamarol din Sidney, au contribuit la întregul „multicultural", în cel mai autentic sens, al manifestării.
Film, literatură, istorie, arte plastice, totul sub „dominația" exigenței, talentului, măsurii și bunului gust - sunt dovezi certe că „Punțile de lumină" vor avea un cuvânt tot mai greu de spus în viața noastră (multi)culturală.
