Cine se roagă numai când se roagă, acela nu se roagă

Distribuie pe:

Se povesteşte că într-o pădure se ruga un călugăr. O femeie trece grăbită, îl calcă pe picioare şi pleacă mai departe. Era semi-întuneric în pădure şi nu văzuse pe ce călcase. După vreun sfert de oră, când abia îi trecu călugărului supărarea, acesta începu iar să se roage. Femeia apare din nou, cu ceva în cârcă, alergând în direcţia cealaltă. Şi, din nou, calcă peste piciorul călugărului.

Acesta, supărat din cale-afară, merge în sat şi o caută pe femeie, cu gândul să o certe că l-a călcat pe picioare. O găseşte în casă, încercând să spele rănile soţului său.

- Femeie, nu-ţi dai seama - îi spune călugărul indignat -, ai trecut peste picioarele mele!

- Dar ce făceai dumneata în pădure?, îl întrebă femeia.

- Mă rugam!

- Dacă te-ai fi rugat aşa cum alergam eu după soţul meu, să-l salvez din ghearele ursului care-l rănise, m-ai înţelege de ce te-am călcat pe picioare! Pentru că atunci când te rogi, nu te mai interesează nimic din ceea ce este pe pământ!

Din volumul „dumnezeu AUDE TĂCERILE NOASTRE", apărut la Editura „Vatra Veche" din Târgu-Mureş

Lasă un comentariu