Cimitirele din Târnăveni par, și se vede treaba, sunt fără stăpân de mai mulți ani. Acestea par a-și fi mutat destinația într-un alt capăt de lume. Aleile și spațiile de acces printre morminte sunt asimetric și irațional amplasate, neîngrijite, pe marginile lor stând mormane de gunoaie, buruieni și resturi vegetale. Grămezile mari de gunoaie adunate sau împrăștiate haotic, aspectul general al cimitirelor fac ca acestea să arate foarte prost sau deloc gospodărite. Cantități mari de resturi vegetale, iarba necosită, dar și flori sau coroane din plastic, alături de PET-uri și alte ambalaje sunt aruncate peste tot, vizibile chiar și din avion! Coșurile și containarele de gunoi lipsesc cu desăvârșire. Țigări, diverse ambalaje la tot pasul, băncuțe deteriorate, depozitarea de deșeuri vegetale sau menajere pe morminte, furtul coroanelor și florilor, descompletarea monumentelor funerare sunt alte aspecte îngrijorătoare etc., etc. Din cauza căilor de acces în „zig-zag", a încrucișărilor fără nicio logică, în cazul unor procesiuni de înmormântare sau de vizitare a mormintelor, urcarea pe morminte și deteriorarea acestora este inevitabilă. La toate acestea se adaugă foarte multe morminte neîntreținute, neglijate sau părăsite de către aparținătorii acestora: rude, prieteni, foști colegi - lipsă de respect și onoare din partea celor vii pentru cei duși să-l întâlnească pe Dumnezeu, uitându-se celebrul pasaj dintr-un articol, al nu mai puțin celebrei, Sonia Vasquez la Fe: „și voi veți muri".
Evident, întreținerea cimitirelor, organizarea lucrărilor și a obiectivelor necesare ceremoniilor funerare, precum și a unor servicii specifice revin Serviciilor Publice de Administrare a cimitirelor. Ele sunt organizate și trebuie să funcționeze potrivit regulamentelor aprobate de către Consiliul Local, prin compartimentul specializat de administrare a cimitirelor, care răspunde de îngrijirea împrejmuirilor, căilor de acces, spațiilor verzi, instalațiilor de alimentare cu apă, energie electricăși alte dotări, în temeiul prevederii Legii nr. 102/2004.
Îngrijirea mormintelor, statuilor oamenilor de științăși artă, artiștilor, celor care și-au dedicat întreaga lor viață neamului nostru revine oficial și fără niciun dubiu Administrațiilor Cimitirelor, dar moral și aparținătorilor acestora și celor care într-un fel sau altul sunt legați de numele lor. Este foarte trist să treci pe lângă mormântul Elenei din Ardeal din cimitirul Greco-catolic, foarte aproape de Biserica din deal, uitat de lume, tocit și ros de vânturi. O importantă, dacă nu cea mai importantă personalitate culturală a Târnăveniului, profesoara, poeta și scriitoarea Elenă Sântion (1873-1925) cunoscută sub pseudonimul „ELENA DIN ARDEAL", deschizătoare de drum în ceea ce privește creația literară târnăveană, poezie și proză, rămasă în conștiința contemporanilor și urmașilor iubitori de literatură ar merita o altă soartă postumă. Numele acesteia îl poartă, din anul 1990 încoace, titulatura Cenaclului Literar târnăvenean „Elena din Ardeal" (mai înainte Cenaclul Literar „Tudor Arghezi"), de mai mulți ani, practic inexistent.
Tristețea în sine este cu atât mai mare cu cât președintele acestui cenaclu, preot greco-catolic, nu cunoaște nici locul, nici mormântul Elenei din Ardeal. Se folosește constant și apăsat de numele ei, fărăsă depună o floare pe acest mormânt timp de 25 de ani de existență a acestui cenaclu. Motivul ar fi și datorită frustrărilor sale pentru ridicarea autorizației de funcționare, ca preot, de către mai marii Bisericii Greco-catolice, pentru motive pe care domnia să nu le poate înțelege (...). Personal regret excluderea sa din rândul preoților, apreciez cultura și opera sa.
În cimitirul ortodox de pe strada Bradului își duce somnul de veci cel care a fost protopop de Târnăveni GHEORGHE OPREAN (1927-1949, n.1891); ctitor al Bisericilor ortodoxe din Cuștelnic și Târnăveni, având hramul „Sfântu Gheorghe". Este cel care a luptat în aprilie 1919 contra trupelor lui Bela Khun și a făcut eforturi considerabile în legătură cu marea Unire de la Alba-Iulia 1918; a pus bazele „Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor Române" și „Frăției Ortodoxe Române". O viață închinată unirii românilor și înălțării ortodoxe. Este la fel de dureros să vezi astăzi mormântul acestui mare preot într-o stare jalnică. Nimeni nu mai pune o floare sau o lumânare aprinsă lângă piatră de mormânt a acestuia!
Parohiile au și ele vreo răspundere asupra stării cimitirelor? Preoții de azi, atașați de cele lumești, iubitori de plăceri și bani, încasează sume frumușele de la înmormântări? Cred că DA. Contribuie ei cu ceva la schimbarea înfățișării cimitirelor, îmbunătățirii funcționării administrațiilor acestora? Cred că NU!
Pentru schimbarea în bine a situației cimitirelor cred că se impune intervenția autorizată a primarului, o analiză lucidă a celor în drept și serioase măsuri organizatorice.
N. red.: Din păcate situația din Târnăveni nu este singulară. Foarte multe din cimitirele localităților din județ sunt într-o stare deplorabilă. Apreciem că, la nivelul protopopiatelor și al episcopiilor, asemenea dezbateri ar fi de un real folos. Despre morți numai de bine, dar cum le păstrăm memoria?
