Târgu-Mureș, 24 octombrie 2015 FORUMUL CIVIC AL ROMÂNILOR DIN COVASNA, HARGHITA ȘI MUREȘ

„Avem îndoieli justificate dacă această țară este și a noastră și, mai îngrijorător, dacă Statul cu organismele sale slujește poporul român".

Înființat în urmă cu 10 ani, pe fondul dezinteresului și lipsei de reacție a instituțiilor statului față de situația societății civile românești din județele Harghita, Covasna și Mureș, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș (FCRCHM) a reușit să coaguleze, în cei 10 ani de activitate, forțele progresiste și oneste din zonă, într-un discurs elaborat, închegat și unitar, dezbrăcat de clișee și lozinci patriotarde, componenta emoțională și patetică făcând loc abordării lucide, pragmatice și realiste a temelor dezbătute.

Faptul se datorează, în mare parte, unei viziuni și abordări proactive, promovată de președintele executiv al Forumului, prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop, o voce redutabilă, curajoasă, pe alocuri frustă și dură, rostind răspicat, clar și fără menajamente, adevăruri nu o dată deranjante, despre trădări și complicități, lașități și slăbiciuni, conduite jenante și obediente ale autorităților românești, despre strategii rușinoase promovate de unii demnitari aleși sau numiți, „de a-i sluji pe alții, uitând de poporul care i-a ales, de a fi slugi permanente în căutare de stăpâni".

„Principala slăbiciune este aceea că, pentru a dobândi guvernarea cu orice preț, partidele politice românești acceptă să fie șantajate, să facă concesii nepermise care amanetează viitorul României, perturbă societatea românească cu pretenții absurde, în timp ce guvernanții noștri tac, lipsiți de capacitatea de a tranșa problema, lăsând echivocul și duplicitatea să meargă mai departe". Sub semnul acestui „diagnostic" necruțător s-a desfășurat, la Centrul Cultural „Mihai Eminescu" din Târgu-Mureș, sâmbătă, 24 octombrie 2015, Întâlnirea cu reprezentanții comunităților românești din județul Mureș, onorată de prezența și cu binecuvântarea Î.P.S. Arhiepiscop Irineu și P.S. Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, înaltele fețe bisericești afirmând că, în Ardeal, biserica rămâne singurul bastion al românismului, iar românitatea și credința sunt coordonatele esențiale și constante ale spiritualității românești.

În prezidiul adunării s-au aflat prefectul județului, dr. Lucian Goga, viceprimarul municipiului, Claudiu Maior, prefectul județului Covasna, Sebastian Cucu, senatorul de Mureș Marius Pașcan, dr. Ioan Lăcătușu, directorul al Centrul European de Studii Covasna-Harghita.

Sintetic, tabloul climatului de conviețuire interetnică în arealul mureșean, așa cum rezultă din comunicările prezentate în cadrul forumului, evidențiază printre altele: tendințele de separatism școlar, restituiri imobiliare abuzive, retrocedări în natură, chiar și atunci când se puteau face compensații în bani pentru a nu determina șubrezirea funcționării unor instituții vitale ale societății românești (școli, spitale, așezăminte culturale), încercările de înlăturare a limbii oficiale a statului și de impunere a limbii maghiare ca unică limbă de comunicare, cultivarea excesivă a unor personalități cu atitudine antiromânească declarată, îngrădirea manifestărilor identitare ale populației românești, acolo unde ea este numeric minoritară, ostilitate față de însemnele statale românești, etalarea cu obstinație a unor însemne aparținând Ungariei Mari, a steagului așa-zisului Ținut Secuiesc etc.

Pe de altă parte, a arătat prof. dr. Sabău-Pop, o privire critică asupra atitudinii autorităților statului român, a partidelor politice și a organizațiilor civice în fața provocărilor antiromânești relevă, printre altele: „o atitudine autistă, indecisă, o toleranță de prea mare larghețe, pe care se ridică trufaș intoleranța celor care lucrează la uzurparea statului unitar suveran", „înțelegerile oculte dintre guvernanți de la centru și lideri politici maghiari din teritoriu, ocolind voința electorilor români, acțiuni obediente în fața șefilor ierarhici în legătură cu promovarea echitabilă a binefacerilor și constrângerilor legale". „În scopul accesului la putere s-au înfăptuit în timp cele mai absurde înțelegeri politice, adesea cu finalitate antinațională. Se pune întrebarea legitimă dacă selecția candidaților făcută de partidele românești este pe criterii protecționiste, dacă exercițiul electoral al cetățeanului nu este astfel total inutil. În privința forțelor politice locale din întreg spectrul politic și în trecerea timpului, ele păcătuiesc prin absența unor proiecte realiste, clare, în concordanță cu realitățile zonei și necesitățile reale ale locuitorilor săi".

În situația în care puținele organizații culturale, patriotice și umanitare s-au dovedit „astenice", iar unele au dispărut din peisaj, activitatea ASTREI mureșene, condusă de poetul și publicistul Lazăr Lădariu, a Despărțământului de la Sângeorgiu de Pădure, sub conducerea prof. Emilia Feier „rămân pilde de combativitate și demnitate românească, la fel ca și celelalte despărțăminte din județ", s-a apreciat în cadrul luărilor de cuvânt.

„Radiografierea situației prezente din așezările mureșene - au conchis reprezentanții Forumului - ne oferă tabloul unei slabe unități de acțiune între școală, biserică, unități culturale, organizații și asociații non-guvernamentale, iar semnalele descurajării sunt date de putere". „Organizațiile românești nu conlucrează, cărturari cu renume nu se implică. Vedem că spațiul nu rămâne gol, el se umple cu personaje instruite și finanțate de adversari, care ocupă spațiul public și induc idei ce fac parte dintr-o strategie mai largă a denigrării". „Trebuie să constatăm că după cele întâmplate la Târgu-Mureș în martie 1990, viața orașului a primit o altă direcție și climatul de neîncredere persistă puternic în conștiința localnicilor, iar autoritățile statului cât și organizațiile românești nu au dus până la capăt misiunea de aflare a factorilor provocatori ai acelui moment marcat de turbulențe, cu efecte îndelungate (…) Tragerea la răspundere a vinovaților a fost simbolică, autoritățile Statului Român au mușamalizat adevărul, au simulat preocupare, s-au dat indulgențe și grațieri". Iată doar câteva din multitudinea de aspecte puse pe tapet în mod direct și tranșant, fără cosmetizări și retușuri, în cadrul manifestării.

Ne-a reținut atenția comunicarea de excepție, obiectivă, fundamentată și argumentată pe baze riguros științifice prezentată de prof. univ. dr. Radu Baltasiu de la Academia Română, domnia sa aprofundând și reevaluând teza formulată de sociologul și geopoliticianul Anton Golopenția (1909 - 1951) privind funcția etnopolitică a statului în problematica mai complexă a managementului minorităților, cu cele trei componente ale sale: „toleranța înțelegătoare, diferențiată în raport cu minoritățile, în sensul transformării culturii în spațiu de comunicare, nu de segregare etnică"; depășirea conceptului feudal de „Transilvania ungurilor" și dezvoltarea unui concept de politică internă axat pe sintagma „ungurii din România"; în fine, „deperiferializarea" Transilvaniei, în special a zonelor secuiești, și transformarea acestora din periferie a Austro-Ungariei în zone prospere ale societății românești.

Despre necesitatea unei regândiri a modului în care instituțiile statului se raportează la problemele specifice zonei au vorbit Lazăr Lădariu și Emilia Feier (în numele despărțămintelor ASTREI pe care le conduc), dr. Ioan Lăcătușu, Ilie Șandru, din partea FCRCHM Harghita, Ioan Vasu, primarul comunei Râciu, Daniel Cheșa, membru al Consiliului local Corunca, prof. Nicolae Balint, Olimpiu Sabău, cadru universitar, membru al Consiliului local Târgu-Mureș.

În finalul manifestării, în numele societății civile românești din Harghita, Covasna și Mureș, participanții au adoptat un Memorandum, solicitând Parlamentului, Președinției și Guvernului României să aibă în vedere: elaborarea unei strategii naționale pentru asigurarea dreptului constituțional la identitate națională și exercitare neîngrădită a drepturilor și libertăților fundamentale ale românilor din cele trei județe; înființarea unui Departament pentru comunitățile românești minoritare numeric; numirea unui consilier prezidențial, respectiv, guvernamental, care să monitorizeze situația acestor comunități; asigurarea, prin bugetul central, a suportului financiar pentru proiectele promovate de asociațiile și fundațiile culturale și civice, precum și pentru presa de limbă română din Covasna, Harghita și Mureș; prezența clară și hotărâtă a instituțiilor statului (prefectură, armată, forțe de ordine publică) în cele trei județe; încetarea practicii aprobării solicitărilor UDMR de a fi schimbați prefecții români din Harghita și Covasna; reorganizarea Consiliului Național de Combatere a Discriminării, care să aibă o altă competență, alt cadru legislativ și o subordonare ierarhică mai clară în structura guvernamentală.

Memorandumul, „care exprimă speranțele comunității românești de normalizare a conviețuirii interetnice din zonă", va fi depus și la Consiliul Europei, pentru o informare corectă, contracarând informațiile distorsionate, eronate și nerealiste cu care sunt asaltate organismele europene.

În cadrul manifestării, au fost prezentate, de către autori, o serie de volume cu tematică legată de subiectele discutate: Cultură, confesiune, etnie și rasă în Transilvania, Câmpia Tisei și Panonia, de Octavian Căpățână, Vremuri de osândă, având ca subiect contextul revoluționar pașoptist la Reghin - volum reeditat prin grija directorului executiv al Poliției locale Târgu-Mureș, Valentin Bretfelean, și a publicistului Ilarie Gh. Opriș, Un român alungat se destăinuie, semnat de profesorul Valer Vodă.

Menționăm, în fine, că întâlnirea de la Târgu-Mureș a Forumului este cea de a treia de această anvergură, fiind precedată de reuniunea din iulie de la Întorsura Buzăului (Covasna) și Universitatea de Vară de la Izvorul Mureșului, de la începutul lunii octombrie, întâlniri de asemenea onorate de prezența unor înalte fețe bisericești, la care au participat reprezentanți ai mediului cultural și academic, senatori și deputați, prefecții județelor Harghita și Covasna, primari, consilieri, oameni de știință, reprezentanți ai societății civile, atestând că, așa după cum afirmam în debutul acestor rânduri, Forumul se impune, tot mai mult ca o prezență activă și o voce distinctă în promovarea, cu onestitate și bună-credință, a idealurilor de păstrare și afirmare a identității naționale a românilor din cele trei județe, în efortul, conștient asumat, al stăvilirii „încercărilor de întoarcere la un trecut care nu folosește nimănui".

Lasă un comentariu