Mândria intelectualilor și a oamenilor de știință, a artiștilor, e infinit mai gravă decât a țăranului ignorant, care se împopoțonează cu o pană de păun pusă la pălărie. În acest sens e foarte grăitoare anecdota pusă pe seama a doi celebri dirijori din zilele noastre: Leonard Bernstein și Herbert von Karajan. Bernstein îi mărturisea odată colegului său Karajan că s-a întâlnit cu Dumnezeu și a avut cu el un schimb de păreri referitor la arta de a dirija o orchestră. La sfârșitul discuției, zice Bernstein, când ne-am luat rămas bun, Domnul mi-a spus textual:
-Mergi liniștit pe drumul tău, dragă Leonard; în această artă sublimă, tu ești cel mai bun din câți există astăzi în lume.
Herbert von Karajan stă, se gândește, își freacă fruntea cu mâna și zice:
-Curios, nu-mi amintesc când am spus eu lucrul acesta!
