În „Ziarul financiar", din 7 aprilie 2015, printr-un comunicat APIA, se arată că în România există peste 1 milion de fermieri care exploatează circa 10 milioane de hectare de teren agricol. Dintre aceştia, doar 8,5 la sută se încadrează în categoria fermierilor mijlocii şi mari, în timp ce fermierii mici, cu exploataţii de până la 10 hectare, sunt în număr de 935.021 (91,5 la sută), cu o suprafaţă de 2.722.558 hectare. Prin urmare, numărul fermelor mici rămâne în continuare crescut, chiar dacă se întreprind eforturi să devină ferme comerciale mari, prin comasarea terenurilor. Fermele mici au fost sprijinite să progreseze, să producă şi să vândă mai mult pe piaţă, prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, printr-o măsură specifică de susţinere financiară din fondurile europene, numită „Sprijin pentru fermele de subzistenţă" (Măsura 141). Pe baza unui plan de dezvoltare, o fermă putea primi anual din fonduri europene 1.500 de euro, timp de cinci ani. Datorită veniturilor insuficiente obţinute din activitatea agricolă, fermierii mici beneficiau, în plus, de cursuri gratuite de perfecţionare în managementul firmei, cursuri de contabilitate etc., finanţate tot din fonduri europene prin Măsura 111- „Formarea profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe". Absolvirea unui asemenea curs de fiecare beneficiar al Măsurii 141 era o cerinţă obligatorie de îndeplinit în primii trei ani de la aprobarea proiectului de dezvoltare a fermei. Doar că, firmele care au câştigat licitaţiile pentru organizarea acestor cursuri şi-au epuizat toate sumele alocate, astfel micii fermieri, care au depus proiecte la finalul perioadei 2007-2013, nu mai pot beneficia de gratuitate pentru cursurile de perfecţionare. Printre aceştia se regăsesc şi un număr mare de fermieri mureşeni, obligaţi acum să suporte din buzunarul propriu o taxă de curs, în valoare de 250 de lei de persoană, o valoare maximă propusă şi aprobată printr-o hotărâre a Consiliului Judeţean Mureş, din luna septembrie 2015. Fermierii sunt revoltaţi pentru faptul că, în loc să vegheze asupra încălcării principiilor de egalitate şi evitarea discriminării dintre cetăţeni, autorităţile judeţene practică o mare nedreptate fermierilor mureşeni, aflaţi în situaţia menţionată, nu din vina lor.
