Sărbătoare întru iubire de ţară

Şi la Sighişoara, Ziua de 24 Ianuarie, cu semnificaţii adânci în fibra conştiinţei noastre naţionale, a fost sărbătorită printr-o înfrăţire de mâini evocând Hora Unirii, moment înălţător ce datează din 24 Ianuarie 1859, ca eveniment rămas în istoria românilor sub denumirea Unirea Principatelor Române sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, cunoscută şi ca Mica Unire (Marea Unire fiind înfăptuită la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia).

În imensa horă din centrul oraşului s-au prins deopotrivă tineri şi vârstnici. De o deosebită frumuseţe a fost parada portului popular, flamura tricoloră purtată cu mândrie în acea rotundă horă frăţească, precum „România dodoloaţă", având darul să însenineze inimi întru iubire de tot ceea ce este românesc. Pe scena Sălii „Mihai Eminescu", înainte de programul artistic a urcat Ionel Gavrilă - viceprimarul municipiului Sighişoara, acesta reliefând în discursul său însemnătatea istorică a acestei zile, spunând la adresa înaintaşilor noştri: „Solida conştiinţă naţională, apartenenţa la acelaşi neam, limbă, obiceiuri şi religie i-a îndreptăţit pe deplin să creadă că acest proiect istoric de proporţii se va materializa, dându-ne astfel şansa să evoluăm ca o naţiune respectată şi demnă. Alexandru Ioan Cuza a fost ales în unanimitate domn al Moldovei şi al Ţării Româneşti, iar curentul unionist care a împânzit cele două provincii româneşti a dat speranţa unui viitor care să ne aparţină în totalitate. Acesta a fost unul din primele acte de mare curaj ale poporului român, cu consecinţe dintre cele mai importante în timp. În prezent, România este membru al Uniunii Europene şi are obligaţia de a se conforma noilor provocări ş i tendinţe, care înseamnă integrare şi globalizare. Istoria ne demonstrează că suntem capabili de acte semnificative, că aparţinem geografic şi ideologic Europei Unite. Îmi exprim speranţa că sighişorenii şi ceilalţi români sunt mândri de apartenenţa lor naţională şi că vor şti întotdeauna că au în spate o istorie monumentală care îi defineşte şi le oferă unicitate în lume".

Despre unire a vorbit cu reverberaţie şi emoţie în glas şi dr. în istorie Nicolae Teşculă - director al Muzeului de Istorie Sighişoara, despre împlinirea a 157 de ani de la actul din 24 Ianuarie 1859, ceea ce mai apoi s-a numit Unirea Mică - Unirea Ţării Româneşti cu Moldova.

Elita românească a reuşit să pună Marile Puteri în faţa unui fapt împlinit. Convenţia de la Paris nu a menţionat faptul că este interzis unei persoane să candideze pe tronul celor două ţări şi astfel, după ce la 5 ianuarie 1859, la Iaşi, Adunarea l-a ales pe Alexandru Ioan Cuza domn al Moldovei, tot la fel la 24 Ianuarie 1859, la Bucureşti, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn la Ţării Româneşti, pecetluindu-se de facto Unirea.

Actul istoric de la 24 Ianuarie 1859 a deschis calea marilor proiecte naţionale, el fiind urmat de alte evenimente importante pentru destinul naţional, care au dus la obţinerea Independenţei la 1877, totul culminând cu Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, când toate teritoriile româneşti s-au unit cu patria mamă. Sărbătoarea zilei Unirii a fost susţinută de formaţiuni artistice, care au întregit fericit o zi dedicată acelui moment istoric. Printre cei care şi-au arătat virtuozitatea cântecului şi jocului popular s-au aflat Fanfara Sighişoara, condusă de prof. Stanca Bizuleanu, Ansamblul folcloric „Doina" Albeşti, Ansamblul folcloric şi Orchestra sighişoreană „Plaiuri Ardelene", impresionantul grup „Arinii" din satul Boiu, coordonat de prof. Ioan Sârbu şi Doina Horvat, cunoscutul Grup vocal „Târnava" de la Ţopa, mai tânăra interpretă de cânt popular Ştefania Pârlea, Nicu Poşta, Grupul vocal „Junii Târnavelor", programul artistic încheindu-se, cum era şi firesc, cu Hora Unirii.

Lasă un comentariu