Am mai scris şi cu alt prilej: puţine lucruri s-au schimbat azi, faţă de vremea autorului romanului „Ciocoii vechi şi noi", Nicolae Filimon. Ca mentalitate, aceeaşi poftă nemăsurată de îmbogăţire îi domină şi azi, ca şi ieri, pe cei ajunşi, vremelnic, într-o funcţie (politică, mai ales). Cu deosebirea că ciocoii de azi - transformaţi în… baroni - nu mai fură „cloşca de pe ouă" - înfierată de Aurel Filimon într-unul din subtitlurile romanului („Fă-te om de lume nouă, să furi cloşca de pe ouă"), ci se lansează în capitalismul de cumetrie, în afaceri mult mai bănoase, „cloşca funcţiei" aducându-le mulţi bani. Dacă prin anii '90, unii erau fără niciun ban, doar în câţiva ani au ajuns baroni (ciocoi), baban (oameni cu mulţi bani), cei mai „vrednici" dintre ei intrând chiar şi în topul 300-500 al celor mai bogaţi români.
Desigur, unii au mai (şi) „sfeclit-o", după ce DNA-ul, DIICOT-ul etc. au început să-şi facă datoria. Bunăoară - ca să dăm un exemplu - nu demult, fostul primar al Clujului, Sorin Apostu a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 4 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, pentru luare de mită, spălare de bani, fals în înscrisuri sub semnătură privată. Dar câţi alţi şi alţi primari, alţi demnitari ori înalţi funcţionari nu au probleme cu legea? Dacă i-am înşira, nu ne-ar ajunge două pagini de ziar!... Ceea ce denotă că „ciocoimea" (baronimea de azi) proliferează (se manifestă) nu la plătitorii de taxe şi impozite, ci la „vârful" societăţii, acolo unde se jonglează cu banul…
Şi se jonglează cu banul, câtă vreme, azi, ca şi în trecutul apropiat sau mai îndepărtat, dacă vrei să reuşeşti, mită plăteşti! Aşa ne spune şi sondajul realizat de CSOP la cererea Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei, potrivit căruia aproape trei sferturi (73%) din populaţia ţării crede că nu poţi reuşi în România fără să apelezi la mijloace mai puţin legitime, cum ar fi mita sau traficul de influenţă, în timp ce doar 27% dintre români cred că se poate. Sondajul ne mai spune că 13% din populaţia României cu vârsta peste 18 ani admite că a dat mită în ultimele 12 luni, valoarea cumulată medie a şpăgilor pe individ fiind de 574 de lei pe o perioadă de 12 luni. De altfel, trei sferturi (75%) dintre români cred că în ultimii cinci ani a crescut corupţia în România, 6% cred că s-a redus, iar 13% că nivelul corupţiei nu s-a modificat. Până şi Barometrul Global pe tema Corupţiei 2013 ne spune, printre altele, că topul celor mai mituite autorităţi este dominat de Poliţie, urmată de diferite servicii administrative şi de sistemul judiciar. Aşadar, nimic nou sub soare. Inclusiv faptul că politicienii sunt priviţi ca fiind cea mai coruptă clasă a societăţii în ziua de azi, 80% dintre respondenţi exprimându-şi această părere. O subliniere se impune, totuşi. Dacă pe vremea autorului romanului „Ciocoii vechi şi noi", cei care luau mită, şpagă erau numiţi „ciocoi", în prezentul nostru capitalist li s-a aplicat ştampila de „baroni". Însă cu aceeaşi valoare semantică. Datorită lor - a baronilor, ciocoilor - fraudele economice s-au dublat. Dimensiunea acestora o relevă şi bilanţul activităţii DIICOT pe anul trecut. Conform acestuia, criminalitatea informatică şi infracţiunile cu cărţi de credit au crescut cu 100%, numărul infracţiunilor economice cu peste 75%, iar cauzele de spălare a banilor, cu 141,3%. Potrivit instituţiei - citată de agenţii de presă - dintre cele 364 de cauze de criminalitate informatică şi infracţiuni cu cărţi de credit soluţionate, în 59 s-au trimis în judecată 140 de inculpaţi.
În ceea ce priveşte infracţiunile economice, procurorii au soluţionat 142 de cauze, în 17 dintre acestea dispunându-se trimiterea în judecată a 53 de inculpaţi. De departe una din cele mai grave infracţiuni, cu 432 cauze soluţionate, „spălarea banilor" s-a soldat cu trimiterea în judecată a 85 de inculpaţi. Sunt cifre seci, dar care exprimă amploarea fenomenului, în cazul fraudelor. Iar, după cum se vede, azi nu se mai fură „cloşca de pe ouă", hoţia devenind mult mai perfidă, mai avansată. Ca şi vremurile în care trăim. Doar mentalitatea autorilor, „ciocoismul", a rămas neschimbată! Din păcate, dacă pe agenda populaţiei se află doar supravieţuirea, pe cea a politicienilor, a baronilor locali sau… centrali se află îmbogăţirea.
Concluzia? Una singură: câtă vreme mentalitatea celor care, vremelnic, ne conduc nu se va schimba, ciocoii de ieri (chiar numiţi baroni, azi), îi vom simţi mereu printre noi! Cu toate consecinţele ce decurg…
