Aflând din presă de eveniment, mi-am amintit că printre însemnările de suflet ale subsemnatei sunt şi cele din cadrul unei conferinţe, intitulată „Dacii - strămoşii poporului român", desfăşurată cu peste 30 de ani în urmă, la casa de Cultură „Eugen Nicoară", din Reghin, susţinută magistral de conf. univ. Vasile Netea. Acesta a fost şi motivul să-mi iau cu conştiinciozitate notiţe, pe care le păstrez şi în prezent. Asta se întâmpla prin anul 1984.
Astfel, în partea introductivă, cărturarul Vasile Netea punea accentul pe originea dacilor, din poporul trac. În susţinerea afirmaţiei sale, a menţionat şi descoperirile de la Ocniţa, Vâlcele şi Grădiştea. Cât despre cultura dacilor, reputatul istoric afirma că ei foloseau alfabetul grecesc şi pe cel latinesc. De asemenea, dacii cunoşteau calendarul, aveau noţiuni despre astronomie, dar stăpâneau şi tehnica în construcţii. În acest context, amintea de lucrarea „Pietrele dacilor vorbesc", scrisă de Paul MacKendrick, acesta asemănând civilizaţia dacilor cu cea a egiptenilor, construcţiile dacice, cu piramidele egiptene, faţă de care nu ar fi cu nimic mai prejos.
Dimpotrivă, ele sunt mai preţioase decât piramidele, pentru că dacii ţin seama de teren, având şi o tehnică impresionantă.
În cadrul conferinţei amintite, Vasile Netea l-a citat şi pe Vasile Pârvan, care a valorificat civilizaţia dacilor şi a geţilor, consemnând faptul că dacii nu au dispărut nici ca popor, nici ca civilizaţie. Înainte de cucerirea romană, dacii constituiau un stat, care necesita o anumită treaptă de dezvoltare, putere centrală, plus armată. După retragerea aureliană, populaţia băştinaşă s-a revitalizat, dacii nu au pierit. Cei ce afirmă invers greşesc şi împotriva logicii, şi a ştiinţei, întrucât cei veniţi erau interesaţi să cultive populaţia băştinaşă, pentru a o folosi în slujba lor militară, politică şi culturală.
În susţinerea acestor afirmaţii, Vasile Netea s-a folosit de dovezile materiale şi spirituale, de denumiri ca Potaisa sau Apulum. Chiar dacă limba vorbită de daci nu s-a păstrat sub formă de text, în schimb, s-au păstrat cuvinte (180) identificate. Şi lingviştii încearcă, pe temeiul unor analize pertinente, să intuiască unele aspecte ale sintaxei dacice.
De menţionat şi afirmaţiile unor „pseudo-învăţaţi", care susţin „extirparea" dacilor, ceea ce istoricul Vasile Netea a combătut, considerând că sunt greşite aceste informaţii. Cu acest prilej, a fost combătută şi teoria lui Rossler, ca fiind tendenţioasă. Îl menţionează şi pe Naum Râmniceanu: „De la romani, ne-a rămas limba, de la daci ne-a rămas sângele şi limba, în parte. Această simbioză dintre daci şi romani a dat naştere unui popor cu adânci rădăcini - forţă de acţiune, tradiţia - coloană vertebrală a fiinţei biologice, experienţa, care îmbogăţeşte tradiţia cu fiecare generaţie, împrumuturile - unul dintre creatori dă altuia, celălalt împrumută ce-i trebuie. Nu au existat popoare care să fie numai creatoare şi altele să împrumute.
În încheierea conferinţei, renumitul cărturar Vasile Netea, folosind un limbaj metaforic superb, arată că bazinul Carpato-Danubiano-Pontic este format din mai multe buchete de flori, care alcătuiesc coroana civilizaţiei umane, în care daci, romani, români sunt prezenţi şi ei cu buchetul lor de flori, în coloana civilizaţiei mondiale.
