MITROPOLITUL VARLAAM AL MOLDOVEI (1580/1585 - 1657)

În contextul în care anul 2016 a fost declarat de către Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române „Anul comemorativ al Sf. Ier. Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti în Patriarhia Română", Mitropolitul Varlaam al Moldovei se înscrie în pleiada aceasta, a tipografilor şi a scriitorilor bisericeşti de marcă ai Bisericii noastre strămoşeşti.

A păstorit Mitropolia Moldovei între anii 1632 - 1653 sub mai mulţi domnitori. Provine dintr-o familie de răzeşi pe nume Moţoc, din Borţeşti - Neamţ, născut în jurul anului 1590, primind la botez numele de Vasile. De tânăr învaţă carte la Schitul Zosim, viitorul loc de ctitorie al Mănăstirii Secu. La această nouă mănăstire intră ca şi vieţuitor, primind la călugărie numele de Varlaam, devenind mai târziu şi egumen, apoi arhimandrit, iar mai târziu devine mitropolit al Moldovei, după moartea mitropolitului Atanasie Crimca, în 1632.

Cu sprijinul domnitorului Vasile Lupu şi a Mitropolitului de Kiev, Petru Movilă înfiinţează prima tipografie românească din Moldova în anul 1640 la Mănăstirea „Sf. Trei Ierarhi" din Iaşi. De asemenea, s-a ocupat de organizarea Sinodului de la Iaşi din 1642, Sinod care, aşa cum se ştie, a aprobat Mărturisirea de credinţă a Mitropolitului Petru Movilă din 1638. Nu trebuie să se uite că a fost printre cei trei candidaţi propuşi pentru scaunul de Patriarh Ecumenic al Constantinopolului. Tot în timpul păstoriri sale au fost aduse, în 1641, la Iaşi, moaştele Sf. Cuv. Paraschiva, iar domnitorul Vasile Lupu întemeiază în 1640 prima şcoală de grad înalt din Moldova.

Ca un păstor bun şi harnic, Mitropolitul Varlaam a tipărit la Iaşi mai multe cărţi de slujbă şi de apărare a credinţei ortodoxe strămoşeşti: Cazania, lucrarea lui de referinţă, amintită în articolul anterior apărut în 19 februarie 2016, Cele şapte taine, Răspunsul împotriva catehismului calvinesc, Pravila, Paraclisul Născătoarei de Dumnezeu, Scrisoarea de mulţumire a delegaţilor greci la Sinodul de la Iaşi din 1642, Catehism slavon, şi altele.

De asemenea, s-a remarcat ca şi ierarh obţinând unele drepturi pentru preoţi, cum ar fi: dreptul preoţilor de a fi judecaţi numai de instanţele bisericeşti, scutiri de impozite etc., măsuri care au îmbunătăţit mult viaţa preoţilor, dar au contribuit din plin şi la îmbunătăţirea vieţii parohiilor.

Marele Mitropolit al Moldovei, spre sfârşitul vieţii sale, se retrage pentru linişte la Mănăstirea Secu, dându-şi sufletul în mâinile Domnului în anul 1657, fiind înmormântat în zidul de miazăzi al Bisericii Mănăstirii Secu. Toate cele agonisite în timpul vieţii sale le-a dăruit Mănăstirii Secu.

Un astfel de om, ales de Dumnezeu, rămâne în istoria poporului nostru ca cel care a adus cartea românească tipărită în eparhia sa.

Pentru râvna sa în apărarea dreptei credinţe, pentru vieţuirea sa sfântă şi pentru lumina duhovnicească pe care a dăruit-o poporului român, la propunerea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, în data de 12 februarie 2007, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a înscris în rândul sfinţilor din calendar cu zi de pomenire la 30 august.

Cu rugăciunile Sf. Mitropolit Varlaam, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluieste-ne pe noi. Amin.

Lasă un comentariu