„Nu fiţi părtaşi la faptele cele fără de roadă ale întunericului, ci mai degrabă osândiţi-le pe faţă, căci cele ce se fac în ascuns ruşine este a le şi grăi. Tot ceea ce este descoperit, lumină este. Pentru aceea zice: „Deşteaptă-te cel ce dormi, şi te scoală din morţi (păcate), şi te va lumina Hristos". Acum sunteţi în lumina lui Hristos, umblaţi ca fii ai luminii, pentru că roada luminii e în orice bunătate, dreptate şi adevăr".
***
„Să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, cel după Dumnezeu, zidit întru dreptate şi în sfinţenia adevărului. Pentru aceea, lepădând minciuna, grăiţi adevărul, fiecare cu aproapele său, căci unul altuia suntem mădulare. Mâniaţi-vă, dar nu greşiţi, soarele să nu apună peste mânia voastră. Nici nu daţi loc diavolului. Cel ce fură să nu mai fure, ci mai vârtos să se sârguiască, lucrând cu mâinile sale, lucrul cel bun, ca să aibă să dea şi celui ce are nevoie. Din gura voastră să nu iasă niciun cuvânt rău, ci numai ce este bun, spre zidirea cea de trebuinţă, ca să dea har şi celor ce ascultă. Orice amărăciune şi supărare, şi mânie, şi izbucnire, şi defăimare să piară de la voi, împreună cu orice răutate. Ci fiţi buni între voi şi milostivi, iertând unul altuia, precum şi Dumnezeu v-a iertat vouă, în Hristos".
EPISTOLA CĂTRE EFESENI este una din cele 14 epistole ale Sfântului Apostol Pavel, fiind una din cele 4 epistole scrise în închisoare (celelalte fiind Filipeni, Coloseni şi Filimon). Prima parte a epistolei se referă la Hristos în general, la mântuirea prin har, prin credinţă şi nu (doar) prin fapte, „ca să nu se laude nimeni". Apostolul Pavel îndeamnă la maturizarea spirituală, care ne îndepărtează de vechea nestatornicie copilărească, dependenţă de orice învăţătură întâmplătoare sau vicleană. El susţine înnoirea după chipul lui Dumnezeu, care înseamnă renunţarea la păcate (amărăciune, furie, mânie, defăimare, lăcomie de avere, lăcomie de vin, minciună şi alte păcate ale limbii ) şi sporirea în virtuţi (smerenie, blândeţe, îndelungă răbdare, dragoste, bunătate,
milă, spirit de discernământ, veghe, înţelepciune, înţelegerea lui Dumnezeu). Epistola continuă cu unele sfaturi adresate de Apostolul Pavel către neveste şi bărbaţi, copii şi părinţi, robi şi stăpânii acestora. Epistola este adresată creştinilor din jurul Bisericii din Efes, dar şi Bisericilor din Asia Mică. Ea a fost scrisă în perioada 61-63 pe când era în închisoare la Roma, şi a fost dusă de Tihic, acela care a dus şi Epistola către Coloseni. Apostolul Pavel le spune apostolilor să se poarte cu toată smerenia şi blândeţea, cu îndelungă răbdare, îngăduindu-se unii pe alţii în dragoste şi să caute să păstreze unirea duhului, prin legătura păcii".
„1001 CUGETĂRI"
